Funar isi freaca palmele de fericire, iar pentru sute de mii de clujeni calvarul gropii de gunoi din centru reincepe. In ciuda discutiilor si controverselor privind vestigiile din Piata Unirii si in ciuda acoperiri uneia dintre cele doua gropi, in cursul acestei saptamani se vor relua sapaturile arheologice din zona.

La fel ca pana acum, finantarea lucrarilor nu a venit din partea administratiei locale, ci din partea Comisiei Nationale de Arheologie de pe langa Ministerul Culturii si Cultelor, care a alocat suma de 100 milioane de lei pentru continuarea lucrarilor.

Echipa de arheologi are o autorizatie de construire eliberata de Primaria Cluj Napoca, valabila pana la data de 30 septembrie.

Primele sapaturi arheologice din Piata Unirii au avut loc in anul 1994. O perioada destul de lunga, au existat doua gropi in aceea zona, dar la inceputul acestui an una dintre ele a fost acoperita, intrucat s-a considerat ca nu reprezinta interes istoric. De atunci, in plin centrul Clujului troneaza o groapa imensa.

Pentru unii aceasta reprezinta un vestigiu arheologic, iar pentru altii o groapa de gunoi. Pentru locuitorii Clujului, ea este pur si simplu o groapa care ar trebui acoperita. In vederea solutionarii acestei probleme au fost initiate o serie de dezbateri, la care au participat locuitori ai Clujului, arhitecti si arheologi. Dupa acestea a fost acoperita una din cele doua gropi.

Descoperiri senzationale…

Acum, istoricii clujeni au decis redeschiderea mizeriei din Piata Unirii. Astfel, in loc sa se astupe si cea de-a doua groapa, in cursul acestei saptamani se vor continua lucrarile spre vest, adica spre latura strazii Napoca.

Istoricii declara ca pana acum s-au descoperit trei laturi ale unei cladiri roamne, precum si o parte dintr-un templu. Acum arheologii vor sa scoata la lumina si cea de-a patra latura a cladirii. "Suntem in plin centru al fostului oras roman, iar vestigiile s-au pastrat foarte bine.

Speram sa descoperim intregul templu, care se pare ca apartinea Zeului Vinului, Bacchus", a declarat directorul Muzeului de Istorie al Transilvaniei, Ioan Piso. Probabil ca daca s-ar sapa oriunde in centrul Clujului, vestigiile istorice ar rasari precum ciupercile dupa ploaie.

…Vechi de 65 de ani!

Parerea altor specialisti este ca sapaturile in zona vestica a pietei ar duce doar la descoperirea unuzia din cele doua bazine de apa contruite in perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial. La mijlocul secolului XIX, Biserica Sfantul Mihail era inconjurata de cateva cladiri ce apartineau Bisericii Reformate.

In 1898 aceste cladiri au fost demolate, zona din jurul Bisericii devenind spatiu liber pentru promenada. Ulterior cladirile demolate au fost reconstruite pe lateralele actulaei piete. Dupa demolare piata a primit cele doua alei incrucisate.

Apoi, in anii ’20, partea sudica a pietei, in fata actualei Librarii a Universitatii, a fost instalata Lupoaica. In timpul razboiului, pe flancurile estice si vestice ale pietei s-au construit doua bazine de apa, niste patrulatere de beton cu dimensiunile de 10 / 10 metri.

Acestea urmau sa fie folosite la stingerea incendiilor produse de bombardamentele aliatilor. Dupa terminarea razboiului, aceste bazine au fost acoperite.

Cu lopata-n mana, sa ciuntim orasul

Lucrarile arheologice au inceput in timpul primului mandat al lui Gheorghe Funar, initial fiind sapata o singura groapa. Potrivit arheologilor acolo s-au gasit importante vestigii din perioada romana, cum ar fi monede, statuete din bronz sau chiar vase intregi.

De asemenea, presupun ca sub obiectivul din fata statuii, exista un templu roman cu sistem de incalzire prin podea, denumit "hypocaustum" fiind inchinat de romani Zeului Vinului. In timpul sapaturilor la groapa de est s-a gasit si un colt dintr-o cladire publica romana.

Pentru stabilirea detaliilor cladirii, sapaturile au continuat spre vest. Groapa centrala care poate fi admirata in toata splendoarea ei si in prezent a scos la suprafata curtea cu dale de pietre si porticele ale unei cladiri romane, precum si noi modele si obiecte de bronz sau ceramica.

Arheologii si-au dat seama ca sapaturile din zona de est nu pot fi valorificate din cauza unui bazin cu apa care a distrus vestigiile existente. Astfel s-a hotarat astuparea gropii din partea de est. De remarcat este faptul ca nici actuala administratie nici cea condusa de Funar, nu s-a implicat financiar in sustinerea acestui proiect.

Singurii care au sustinut financiar lucrarile si continua sa o faca si in prezent, sunt cei de la Comisia Nationala de Arheologie, din cadrul Ministerului Culturii si Cultelor.

"Continuarea lucrarilor este necesara. Astfel sunt sanse ca arheologii clujeni sa descopere vestigii importante care riscau sa ramana acoperite din cauza lipsei de fonduri. Fosta guvernare nu a fost interesata e alocarea de sume in vederea continuarii lucrarilor", a spus senatorul PRM, Gheorghe Funar.

"O eventuala continuare a sapaturilor in zona Matei Corvin nu ar insemna altceva decat timp si bani pierduti", a marturisit consilierul local Molnos Lajos, care a aflat vestea reluarii sapaturilor de la reporterul GAZETEI.