O explozie puternica in bordul babord si incursiunea inamica a distrugatorului „Moskva” asupra Constantei avea sa fie ultima misiune la care a mai participat una dintre cele mai puternice nave de razboi sovietice din Marea Neagra.

Dupa ce s-a rupt in doua, „Moskva” s-a scufundat la circa 13-15 mile marine de tarmul romanesc in dreptul localitatii Agigea, lasand in urma sa doar 69 de supravietuitori.

Cauza scufundarii bastimentului sovietic ramane si dupa 64 de ani invaluita in mister, laurii cu care s-au grabit sa se acopere militarii romani si germani in acea dimineata de 26 iunie 1941 fiind departe de a reprezenta explicatia reala a naufragiului.

La exact cinci decenii de la scufundarea distrugatorului „Moskva”, o noua ipoteza surprinzatoare dar bazata pe documentele existente in arhivele autoritatilor sovietice – tinute secrete pana la caderea URSS-ului- ofera o explicatie uluitoare asupra motivului pentru care puternica nava de razboi inamica a ajuns pe fundul marii.

Aceasta ultima ipoteza, in loc sa clarifice lucrurile, adanceste si mai mult misterul scufundarii, singura posibilitate certa de a elucida imprejurarile dezastrului marinarilor sovietici fiind localizarea si cercetarea epavei.

Distrugatoarele „Moskva” si „Harkov”, insotite mai apoi de un grup naval de sustinere format din crucisatorul „Vorosilov” si de distrugatoarele „Soobraziteli” si „Smaslennai” au parasit Portul Sevastopol in seara zilei de 25 iunie 1941, la orele 20.10, urmand un curs catre Odessa, ne-a precizat cdor. dr.

Ioan Damaschin, profesor la Universitatea „Andrei Saguna” Constanta, care a realizat si publicat studii aprofundate asupra jurnalelor de operatii romanesti si germane, coroborate cu informatiile provenite din arhivele sovietice referitoare la batalia navala din largul coastelor constantene, in care au fost implicate cele doua nave de lupta rusesti.

Dupa lasarea intunericului, catre ora 1.00 grupul „Moskva”-„Harkov” a schimbat de drum catre Constanta, care era tinta reala a misiunii navelor de lupta sovietice.

Conform profesorului Damaschin, intentia navelor sovietice ostile era in primul rand aceea de a testa apararea romano-germana de care beneficia zona Constantei si de a provoca distrugeri unor obiective militare din Portul Constanta, despre existenta carora sovieticii aveau in mod aproape cert informatii obtinute anterior atacului prin metode de spionaj.

Dupa cele 7-8 ore necesare parcurgerii distantei de cca. 200 de mile ce desparte Sevastopolul de Constanta, „Harkov” si „Moskva” au zarit in dimineata de 26 iunie 1941, la ora 4.42 tarmul romanesc.

„Moskva” si „Harkov” ataca Portul Constanta

Trecand cu bine de unul dintre cele cinci baraje de mine ce inconjurau zona Constantei, de la Capul Midia la Tuzla, pe o raza de 12 mile marine, navele sovietice au deschis focul asupra Portului Constanta putin dupa ora 5.00, beneficiind de efectul de surprindere.

In cele din urma bateriile romanesti si germane, printre care cele amplasate la Anadalchioi, Tataia (zona Delfinariu), Tirpitz (in zona unde se afla astazi rezervoarele Oil Terminal), Km 4-5, Agigea s-au dezmeticit si au deschis focul asupra navelor inamice.

La randul lor, distrugatoarele romanesti „Regina Maria” si „Marasti” au deschis si ele focul asupra lui „Harkov” si „Moskva”. Cu toata riposta romano-germana, cele doua bastimente inamice reusesc sa distruga mai multe vagoane incarcate cu munitie care se aflau in Portul Constanta, precum si unele instalatii portuare si sa se indeparteze de tarm.

Dupa ce navele rusesti reusesc sa treaca din nou de barajul de mine, la cca. o mila si jumatate travers de Agigea „Moskva”, deja avariat in cursul bataliei navale, primeste o lovitura sub linia de plutire si nu dupa mult timp se scufunda rupt in doua.

Ipotezele clasice ale evenimentului sustin fie ca distrugatorul sovietic a fost lovit fatal de tirul bateriilor de coasta si al navelor romanesti, fie ca „Moskva” a atins o mina care explodand i-a provocat avarii distrugatoare, aceasta din urma ipoteza fiind se pare si cea mai apropiata de realitate.

Ultima si cea mai surprinzatoare ipoteza lansata in urma deschiderii publice a arhivelor sovietice sustine nici mai mult nici mai putin ca „Moskva” ar fi fost victima unor torpile lansate de submarinul rusesc Sutka-206, care se afla in zona Tuzla la vanatoare de petroliere ce veneau si plecau din Portul Constanta, in urma unei incredibile confuzii.

Pana la ora actuala, nu s-a efectuat inca localizarea subacvatica a epavei, insa momentul cand epava distrugatorului „Moskva” isi va deconspira secretele nu mai este atat de indepartat. Aceasta intrucat atat scafandrii militari, cat si cei particulari intentioneaza sa descopere si sa cerceteze epava.

Dintre scafandrii particulari se remarca echipa firmei DELPHI Constanta care au manifestat un interes remarcabil pentru adancurile incarcate de istorie ale apelor litoralului romanesc, fapt dovedit si de fotografiile facute sub apa ce insotesc acest articol.