Monopolul lucrarilor de infrastructura pentru Romania este detinut, cu detasare, de corporatiile internationale. O astfel de concentrare economica se afla doar in tarile afectate de razboi, cum este Irakul in prezent, sau in tarile Americii de Sud si ale Africii.
Desi incalca prevederile Consiliului Concurentei, companiile stabilite in Romania dupa inceputul anilor ’90 continua sa aplice nestingherite o politica corporatista radicala. Cu girul unor grupuri de interese autohtone.
Pe lista firmelor agreate de Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT) sub guvernarea PSD se afla si Grupul Strabag, care, in mod direct sau prin societati austrice pe care le controleaza, a castigat zeci de contracte in intreaga tara.
In timp ce, asa cum vom demonstra in cele ce urmeaza, Strabag alaturi de o mana de societati si-au adjudecat cele mai mari lucrari de infrastructura din tara, materialele prime necesare sunt asigurate de societatea cu sediul social in Cluj - Grandemar. Este vorba despre societatea care detine cariera de pietris de la Poieni.
In mod surprinzator, Strabag este al doilea actionar ca importanta in schema Grandemar, cu un pachet de 28%.
Strabag isi ia mereu cota
Grupul Strabag controleaza Bitunova Baustofftechnik Gmbh. si Drumco SA. Prin Drumco SA, a carui actionar principal este CJ Timis, Strabag si-a luat procentul de 49% din fiecare lucrare de infrastructura. Iar acestea nu au fost putine la numar, intrucat Drumco a executat reabilitarea si modernizarea drumurilor din judetul Timis.
Bineinteles, contractele erau atribuite de actionarul principal al socioetatii, Consiliul Judetean. Strabag a cosmetizat si drumurile Bucurestiului, serviciu platit cu 14 milioane de dolari din buzunarele contribuabilului care si astazi isi distruge suspensiile masinii prin gropile Capitalei.
Interesele Strabag s-au oprit si in Brasov cu ocazia privatizarii celei mai importante directii din judet subordonate MTCT: Compania de Constructii SA. Fostul presedinte al Consiliului de Administratie a societatii, senatorul PRM Cristian Stanescu si Strabag au intrat intr-un scandal de proportii.
Stanescu a fost acuzat ca a falimentat in mod intentionat societatea pentru a face loc companiei austriece cu care avea legaturi stranse. Se pare ca Stanescu a sustinut Strabag la licitatia desfasurata la sfarsitul anului trecut, desi oferta austriecilor era subevaluata. Strabag a "strigat" 1.103.669 Euro, in conditiile in care comisia de evaluare a patrimoniului societatii brasovene a calculat ca minimul admis este cu 35.000 Euro mai mult.
S-a conturat banuiala ca Strabag obtinea informatii din interiorul societatii brasovene inaintea altor participanti la licitatie.
Privatizarea fostei regii judetene de drumuri si poduri a fost catalogata drept o "afacere de comision". Stanescu a negat acuzatiile CJ Brasov, dar in prezent, Curtea de Conturi verifica situatia financiara a societatii si cauzele dezastrului financiar in care se afla.
Afacerea "Parcuri Industriale", la picioarele austriecilor
Grupul Strabag si-a facut o intrare profitabila si pe programul PHARE 2001 SIF (Facilitatea Suplimentara pentru Investitii), gestionat de MIE sub denumirea de "Coeziune Economica si Sociala – Infrastructura Regionala si Locala". Programul vizeaza realizarea unor parcuri industriale sau tehnologice.
In zona Ardealului, STRABAG a avut doua tinte: Targu-Mures si Arad. La Arad, JV Strabag Comera, una dintre societatile din grupul austriac, a castigat in 9 iulie 2002, contractul de 2.515.975 Euro, fiind desemnat de MIE in calitate de unic executant al Parcului Industrial. Din 8 participanti, Strabag a fost agreat de comisia ministeriala.
La Targu-Mures, lucrarea a fost castigata de Wilhelm Geiger Germania. Valoarea contractului este ceva mai mare, mai exact de 5.086.722 Euro. Legatura dintre cele doua companii a fost dezvaluita de cotidianul nostru intr-un articol anterior. Schema de fuzionare a celor doua societati a fost facuta prin EBC BITUNOVA din Bucuresti.
La EBC actionar majoritar este Srabag care detine compania BITUNOVA Baustofftechnik GmbH Austria. Al doilea actionar semnificativ este grupul austriac Geiger. In mai 2001, BITUNOVA a achizitionat 42, 5 la suta din actiunile de la EBC, ceea ce a dus la controlul in comun al societatii exercitat de Geiger si Strabag.
Cei doi actionari mai detin pachete egale de actiuni si la alte societati din Romania: EBM SA, COSAR SA, INTER ECO SA, THERMOLIT SA si INTERNATIONALE BAUCONSULTING SRL.
Strabag la Timis si Brasov, Geiger la Targu-Mures
Grupul Strabag-Geger a intrat in vizorul Consiliului Concurentei pe motiv de "concentrare economica". Dar a ramas nepenalizat, Consiliul stie de ce… Motivele pentru care au stat sub lupa (deformata sau nu) a Consiliului sunt suficient de evidente.
Iata ca cele doua concerne nu executa doar o multitudine de lurari de infrastructura, ci acapareaza fostele Regii de Drumuri si Poduri din tara.
Prin Hotararea de Consiliu Judetean Mures nr.29 din 23 mai 2002 privind privatizarea Drumuri si Poduri SA, prin metoda de majorare a capitalului social prin aport de capital privat, Geiger, ca unic ofertant, a fost si unic castigator. Astfel, Geiger a concesionat prin cumparare 10% din cota de 51% care revenea CJ Mures.
Geiger a cumparat 86.800 de actiuni cu valoare nominala de 25.000 lei. Suma totala: aproximativ 2 miliarde lei, echivalentul a 70.000 Euro. De altfel, afacerea este de perspectiva, chiar "deschizatoare de drumuri" pentru proaspatul actionar. Geiger a refacut toata reteaua de drumuri din judet.
De retinut faptul ca, holdingul Strabag AG apare in scriptele Ministerului Finantelor Publice fara numar de inregistrare la Registrul Comertului. Aceasta a fost inregistrata abia in octombrie 2003, asadar nu avem inca acces la un bilant contabil.
Sereleul Strabag, infiintat in 1994, cu obiect de activitate "constructii si lucrari de geniu" conform clasificarii CAEN avea in 2003 datorii totale de peste 200 miliarde de lei, o cifra de afaceri dubla si profit net al exercitiului de peste 26 miliarde de lei.
Strabag, sub acoperirea Grandemar
Constructia autostrazii Transilvania, estimata la aproximativ 7 miliarde de dolari, avea sa umfle conturile mai multor societati care odata intrate in acest proiect aveau asigurate lucrari profitabile pentru urmatorii opt ani. Printre castigatoarele marelui pot se prefigura si societatea Grandemar.
Aceasta a incheiat cu Bechtel un contract pe termen lung de furnizare de roci si agregate minerale. Contractul, neconfirmat oficial de nici una din cele doua parti, este in valoare de cateva milioane de euro si presupune excavarea a milioane de metri cubi de pietris din albiile raurilor transilvanene, pana in anul 2011.
Deocamdata, contractul obtinut fara licitatie este confirmat doar de site-ul oficial al Grupului Bloem, din care face parte Grandemar. "12 mai 2005: Combinatia Bechtel – grandemar a demarat lucrarile de productie la balastiera Morlaca.
Balastiera, proprietara Grandemar, va fi exploatata in cooperare cu Bechtel pentru a produce agregatele necesare cosntructiei Autostrazii Transilvania", se precizeaza pe site-ul societatii. De altfel, Grandemar nu se afla la primul contract de anvergura, pe bani publici, dovada sta portofoliul acesteia.
Astfel, SC Grandemar furnizeaza piatra sparta Regionalelor CFR Cluj, Brasov,Timisoara si Craiova.
De asemenea, a furnizat agregate de cariera marilor societaati care au executat si executa reabilitari ale drumurilor nationale in cadrul programului lansat in anul 1991 de Guvernul Romaniei si cofinantat prin acorduri de imprumut cu institutii financiare internationale: BIRD, BERD, BEI.
Cu agregate din carierele Grandemar Cluj s-au executat urmatoarele tronsoane de drum: Huedin - Oradea - Bors ( lucrare adjudecata de Itinera Com.Edile), Pitesti - Calimanesti - Vestem (Federici Astaldi Todini), Miercurea Sibiului-Sebes - Alba Iulia (Callisto Pontello), Lipova - Nadlac (Edict Arad).
Alti clienti importanti care au folosit agregate de la etapa a II-a de reabilitare a drumurilor sunt: Brasov - Sighisoara (SCT Bucuresti), Sighisoara - Targu Muress (SC Contransimex), Turda - Targu Mures (Pontello), Craiova - Slatina (SCT Bucuresti), Cluj-Napoca - Topa-Mica - Zalau (Prodeftiki - Itinera Com. Edile).
