Cum mostenirea comunista a fost cam saraca in ceea ce priveste drumurile nationale si calitatea lor, inca din 1991 s-a pus problema construirii unui tronson de standarde europene care sa uneasca Bucurestiul de cele mai diverse regiuni ale tarii. Unul dintre acestea este si autostrada Bucuresti –Constanta, care intarzie sa se concretizeze, desi este prezentat opiniei publice de ceva vreme.

Potrivit reprezentantilor Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania, prezenti la hotel „Ibis” in cursul zilei de ieri, 19 iulie a.c., pentru realizarea studiului privind impactul asupra mediului, lucrarile la tronsonul Cernavoda- Constanta vor incepe abia din 2007.

Cum nu peste mult timp, si in judetul Constanta vor fi deschise santierele in care se va lucra la autostrada Bucuresti –Constanta, in cursul zilei de ieri, 19 iulie a.c., a avut loc o prima intalnire intre reprezentantii Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania si cei ai autoritatilor locale, pentru tatonarea terenului, adica pentru prezentarea unor prime probleme, legate de impactul asupra mediului.

Astfel, interesele judetului Constanta au fost sustinute de prefectul Danut Culetu si de Ani Merla, sef Directia Integrare Europeana, Mediu si Programe din cadrul Primariei Constanta, cat si de Daiana Oprescu, director adjunct al Agentiei de Protectia Mediului Constanta si Aidan Ibram, director general al DRDP Constanta.

Desi direct implicati in tot ceea ce presupune Autostrada Soarelui, reprezentantii autoritatii centrale au venit cu lectiile nepregatite, nu atat in ceea ce priveste costurile financiare pe car ele implica aceasta constructie, dar chiar si in privinta studiului de impact de mediu.

In vreme ce membrii organizatiilor non-guvernamentale prezenti la intalnire dadeau exemplul celor 100 de kilometri realizati in judetul Ialomita, unde gradul ridicat al poluarii a determinat la un moment dat sistarea lucrarilor pentru o perioada de 2 saptamani, Florin Cojocariu, expert mediu si consilier constructii in cadrul CNADNR se disculpa dand vina pe antreprenori.

Mai mult, membrii ONG-urilor constantene au accentuat faptul ca judetul Constanta „problemele de mediu sunt luate in serios”, amenintand chiar ca „in Dobrogea sunt ONG-uri mai competente si mai agresive”, dupa cum a sustinut reprezentantul „Eco Dobrogea”.

Si asta in conditiile in care, dupa cum a adaugat si Aidan Ibram, director DRDP Constanta, pe tronsonul Lehliu-Drajnea, praful cauzat de lucrarile de constructie a determinat chiar si oprirea lucrarilor. Un alt aspect punctat de autoritatile locale a fost cel privind solul vegetal, care ar urma sa fie stramutat.

Mai mult, potrivit declaratiilor directorului Directiei Integrare Europeana, Mediu si Programe, Ani Merla, prin realizarea acestui tronson va fi afectata „frontiera verde de protectie a judetului”.

Daca reprezentantii CNADNR au raspuns doar scuzandu-se ca este prea devreme sa dea raspunsuri la intrebarile si nelinistile constantenilor, cei ai Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Robert Cayle si Mihail Sevastov au atras atentia ca „va mai dura trei ani pana la inceperea efectiva a constructiei, si suntem siguri ca vor fi luate toate masurile pentru implementarea a ceea ce ati cerut dumneavoastra”, a declarat Robert Cayle.

In cazul acesta, de vreme ce reprezentantii BERD, care au mai sustinut financiar si realizarea tronsoanelor de autostrada de la Cluj si Pitesti vorbesc despre 2009 ca data finalizarii lucrarii Constanta, cum se face ca in afirmatiile ministrului Transporturilor, Gheorghe Dobre se vehiculeaza sfarsitul anului 2006? Nu poate fi ignorat nici faptul ca membrii CNADNR au refuzat sa dea cifre exacte privind costul tronsonului Bucuresti-Constanta, pe motiv ca „nu se stie inca, este prea devreme pentru a stabili acest lucru”, dupa cum a declarat Viorica Dumitru, sef Serviciu Mediu in cadrul CNADNR.

Este cunoscut insa faptul ca nu de mult a fost declansat un adevarat scandal legat de fondurile CNADNR care au luat cu totul alta directie decat autostrada, si anume buzunarele angajatilor. De asemenea, una dintre problemele ce au ramas fara raspuns a fost legata de devarsarea apei reziduale, Florin Cojocariu, expert mediu CNADNR.

Astfel, raspunsul dat reprezentantilor ONG constanteni a fost nici mai mult, nici mai putin: „nu se pot lua toate masurile pentru evitarea producerii vreunui impact asupra mediului, in fond asta insemna perioada de constructie”.