Emil Boc a castigat alegerile locale pe un val imens de simpatie si gratie unui capital de imagine obtinut in perioada mandatului parlamentar, in special cu sprijinul presei locale si centrale, insetate dupa stiri de ultima ora.

Asteptarile clujenilor de la noua administratie au vizat, in iulie 2004, in special domenii ca& reabilitarea strazilor, constructia de locuinte, cresterea nivelului de trai (in special prin atragerea investitiilor straine), realizarea centurii ocolitoare, decongestionarea traficului rutier, reabilitarea centrului istoric, spatii verzi, locuri de joaca.

Ca o chestiune generala care ar fi contribuit la realizarea acestor obiective, prevazute si in strategia de campanie a lui Emil Boc, clujenii se asteptau la o administratie mai dinamica, implicata activ in viata comunitatii locale, debirocratizata si dezbracata de clientelismul specific fostei administratii.

Realizari si bile albe de nota 6,5

Dupa primul an de mandat, punctat de primar intr-un raport dat publicitatii, realizarile lui Boc sunt, in principiu, deziluzorii in raport cu nivelul asteptarilor.

Astfel, realizarile primarului clujean sunt, in principiu, urmatoarele: demararea unor proiecte public-private (parkinguri supraterane si subterane, licitatii pentru locuinte in regim public-privat, aflate doar in stadiul de proiect), deschiderea a doua primarii de cartier, demararea lucrarilor de reabilitare a celor 288 de strazi (proces ce a respectat toate canoanele unei licitatii internationale transparente), crearea unor locuri de joaca si spatii verzi (cu precadere tot prin parteneriate public – private), eliminarea unor amprente ale fostei administratii (precum revopsirea bancilor si a cosurilor de gunoi tricolore, au ramas in schimb placutele cu articolul din Constitutie prin care limba oficiala a tarii este limba romana, deschiderea unor cluburi pentru pensionari) sau modernizarea transportului urban prin achizitionarea unor mijloace de transport moderne si oferirea unor gratuitati pentru persoanele varstnice.

In speta, aceste realizari concorda cu promisiunile realizate in campania electorala, insa atat sub aspect cantitativ cat si sub aspect calitativ se situeaza sub nivelul asteptarilor comunitare. Ar mai fi de precizat sub acest aspect ca, odata cu prezentarea raportului de activitate dupa un an de mandat, edilul clujenilor s-a autoevaluat, oferindu-si nota 8,5.

Aceasta autoevaluare a fost considerata extrem de indulgenta de catre opozitia locala (in special de catre PSD), care a demarat o campanie in vederea unei evaluari obiective a activitatii administrative a primarului. In urma acesteia, Boc a obtinut o nota sub 5.

Cu toate acestea, ar fi de remarcat faptul ca, intrucat campania a fost organizata de PSD, reprezentantii municipalitatii au sustinut ca punctajul final a fost ‘‘manipulat’‘ de social-democrati. Facand o medie intre nota pe care Boc si-a dat-o si cea oferita de clujeni rezulta nota 6,5.

Echipa slaba si dinozaurii lui Funar

Odata cu preluarea mandatului, Boc si-a impus propria echipa in ecuatia organigramei Primariei clujene, formata cu precadere din oameni tineri si dinamici.

Cu toate acestea, Primaria Cluj continua sa fie intesata de tot felul de angajati de pe vremea fostei administratii, unii dintre acestia cu o activitate indoielnica, care atarna greu in balanta – Dacia Crisan, seful Biroului Relatii cu Consiliul Local, Dumitru Bobina, seful Directiei Economice, Olimpia Moigradean si seful Directiei de Control, Minodora Fritea.

Pe de alta parte, asupra unor oameni din ‘‘echipa’‘ primarului planeaza suspiciunea ca ar fi lipsiti de profesionalism, de exemplu seful Serviciului Tehnic Sorin Apostu sau seful Directiei Urbanism, Adrian Iancu.

Sub ochii lui Boc, Consiliul Local pradeaza bugetul

Activitatea din Consiliul Local este ‘‘monitorizata’‘ indeaproape de Boc, care participa la mai toate sedintele fie ele ordinare sau extraordinare.

Cu toate acestea, in Consiliul Local sunt promovate o serie de proiecte, cu concursul consilierilor Aliantei, lipsite de utilitate pentru urbe, fiind in schimb onorate o serie de obligatii pentru unii sau altii dintre apropiatii ‘‘puterii locale’‘.

De mentionat in acest sens ca, pe diverse proiecte vizand finantarea unor ONG-uri, in prima jumatate a anului, consilierii locali au reusit sa subtieze bugetul cu nu mai putin de 17 miliarde de lei, impunandu-se o rectificare de buget. Totodata, sub aspectul resurselor umane, Consiliul Local are de suferit.

O cauza ar fi ca, structura consilierilor locali ai Aliantei D.A. rezultata in urma alegerilor difera de cea prezenta. si asta pentru ca, in urma alegerilor parlamentare, o serie de fosti consilieri municipali au castigat un mandat de parlamentar, iar candidatii de pe pozitiile neeligibile de pe liste au reusit sa ajunga in forul deliberativ local.

Cumul de functii - de 3 X Boc

Emil Boc cumuleaza in prezent trei functii – una administrativa si doua politice (liderul partidului si al PD Cluj).

Angajarea in functia politica la nivel national (care presupune si deplasari saptamanale in interes politic) este perceputa la nivel comunitar ca o abandonare a atributiilor administrative, cu toate ca el sustine ca atributiile politice inlesnesc realizarea unor obiective locale.

De asemenea, in ciuda promisiunilor ca la nivel guvernamental ‘‘trage sfori’‘ in interesul comunitatii locale, pana in prezent nimic nu s-a concretizat. Autostrada Transilvania e blocata iar centura ocolitoare a orasului e in faza de proiect. Boc este perceput, de asemenea, in continuare mai mult ca un om politic (parlamentar) decat ca primar.

Investitorii straini, lasati cu ochii in soare de Boc si Nicoara

Atragerea investitiilor straine prin ''deschiderea Clujului'' a reprezentat varful de lance in campania lui Boc. Cu toate acestea, fapt dovedit, dupa primul an de mandat, nivelul investitiilor straine s-a situat sub asteptari, fie din cauza lipsei unei strategii eficiente, fie din cauza inconsecventei.

Un exemplu elocvent in acest sens il reprezinta contactele dintre municipalitate si reprezentantii Consiliului Judetean cu un investitor semnificativ.

Astfel, in perioada 21-22 octombrie 2004, cu ocazia unei vizite a delegatiilor de la companiile SG BT, Mimaray si Terex, atat reprezentantii Primariei si cei ai CJ au prezentat mai multe proiecte privind dezvoltarea infrastructurii municipale si judetene.

Investitorii au ofertat 350 milioane de euro pentru mai multe obiective& aeroport, constructia unei centuri ocolitoare si bretele de legatura cu autostrada, expansiunea infrastructurii urbane (apa, gaz, canalizare la 288 strazi). Partile au cazut de acord, urmand ca autoritatile sa trimita documentatia completa societatilor.

A urmat un sir de mesaje din partea investitorilor (23 noiembrie, 16 dec. si ianuarie- februarie 2005) prin care se solicitau documente si realizarea unui plan de afaceri cu o examinare previzionala pentru o refinantare precum si o posibila oferta de siguranta.

Solicitarile au ramas fara raspuns, societatile aratandu-se contrariate de dezinteresul CJ si al Primariei pentru propunerile lor investitionale. In cele din urma proiectele au cazut, Boc si Nicoara dovedind astfel ca prefera sa apeleze la granturi cu finantare europeana, care angajeaza datorii pentru administratia locala si judeteana.

Alianta deficitara- care pe care?

Nici presedintele Consiliului Judetean si co-presedinte al Aliantei D.A. PNL-PD Cluj, Marius Nicoara, nu s-a ridicat la nivelul asteptarilor. Cu toate ca sunt parteneri in cadrul unui proiect politic, lipsa unor strategii comune intre Boc si Nicoara s-a manifestat in mod vizibil.

Cu atat mai mult cu cat ar fi trebuit sa invete din experienta anilor 2000-2004 cand administratia locala era condusa de peremistul Gheorghe Funar, iar in fruntea judetului erau oamenii PSD, razboiul fiind unul fatis si in detrimentul comunitatii.

Unul dintre motivele pentru care mariajul pe plan local e disfunctional consta in faptul ca ‘‘lista prioritatilor’‘ lui Nicoara nu concorda cu cu cea a lui Boc. Mai mult, in culise, presedintelui CJ i se reproseaza relatiile de afaceri cu un grup de interese din PSD. Nici obiectivele comune ale celor doi nu s-au materializat.

S-a ajuns astfel, ca din cauza plasarii responsabilitatii dintr-o ograda in alta sa se piarda o investitie de aproximativ 120 milioane de euro. Este vorba despre investitia Montupet pierduta din cauza faptului ca investitorilor nu li s-a pus la dispozitie un teren in conditii avantajoase, raportat la anvergura afacerii.

La fel, municipalitatea si CJ nu au gasit o cale comuna in vederea solutionarii problemei privind construirea unui spatiu adecvat pentru concertele Filarmonicii. S-a a juns astfel ca, in ciuda faptului ca Filarmonica apartine de CJ, bugetul municipalitatii sa suporte o parte din costurile necesare desfasurarii activitatii muzicienilor clujeni.

Situatia este acceptata de Boc, nu fara sa aminteasca aproape invariabil ca resposabilitatea rezolvarii problemei apartine judetului.

Batalie de culise pentru functii

In ciuda unor aparente intelegeri cu privire la impratirea functiilor de conducere ale institutiilor subordonate, ramane lupta pentru ‘‘impunerea protejatului’‘. Un caz deloc izolat il reprezinta instalarea Titianei Zlatior in functia de sef al Inspectoratului scolar Judetean Cluj, solutie deloc fericita, asa cum au dovedit ultimele evenimente.

Ar mai fi de amintit faptul ca, asa cum indica ultimele sondaje de opinie, raportul de forte dintre liberali si democrati e in favoarea celor din urma, aspect care se va reflecta si in viitoarele liste parlamentare, in persepectiva anticipatelor.

Ceea ce, pe plan local, s-ar putea traduce in castigarea unui mandat de catre democrati, spre dezavantajul liberalilor. Totodata, solutia anticipatelor acceptata in primul rand de catre democrati vizeaza si o echilibrare a raportului de forte intre democrati si liberali in functiile de conducere.