Cu un numar de 35 de parohii ortodoxe, Cluj Napoca este orasul cel mai populat cu biserici de cartier din provincie. Favorizata de regimul fostului primar Gheorghe Funar, care a fost edil al orasului incepand de la Revolutie, Biserica Ortodoxa Romana a inceput constructia mai multor lacase de cult. Foarte putine au fost finalizate pana la aceasta data.

Pentru constructia de biserici de pe raza Arhiepiscopiei au fost cheltuite in 2001 peste 66 de miliarde de lei vechi iar in 2003 au fost consumate alte 52 de miliarde de lei vechi. Peste jumatate din sume sunt fonduri publice care au venit fie direct de la Ministerul Culturii si Cultelor, fie de la consiliile locale sau de la cel judetean.

Exagerat de masive pentru nevoile populatiei, majoritatea lacasurilor de cult ortodoxe sau greco-catolice au ramas in constructie si la aceasta data. Cel mai elocvent exemplu in acest sens este Catedrala ortodoxa "Sfintii Petru si Pavel" de pe strada Primaverii din cartierul Manastur, coordinata de preotul paroh Vasile Raus.

Pentru constructia megalomanica, mai inalta decat oricare dintre cladirile din jur, Arhiepiscopia Ortodoxa a Vadului, Feleacului si Clujului a cheltuit sume considerabile. O parte din finantarea lucrarii a venit si din fonduri publice.

Constructia a fost proiectata in 1990, de actualul arhitect sef al judetului, Radu Spanu, si este continuata la aceasta data de Napoca Constructii SA.

Napoca SA, firma consilierului local Stefan Dimitriu, a preluat lucrarile in acest an dupa ce constructia a fost inaltata de Transilvania Constructii. Solicitat sa precizeze de cati bani e nevoie pentru finalizarea lucrarilor, Dimitriu a declarat ca nu i s-a cerut niciodata o evaluare a pretului. "Nici nu am vazut proiectul.

Noi am intrat doar acum patru luni, inainte a facut lucrarile Transilvania Constructii pe mai multe etape, in functie de bani", a declarat Dimitriu.

In cartierul clujean Gheorgheni a fost deja infiintata o parohie ortodoxa, si aici exista mai multe biserici de cartier. Mai mari sunt biserica greco-catolica de pe langa manastirea Sfanta Macrina de pe strada Crizantemelor, si biserica ortodoxa de pe strada Rasinari 1A.

O alta biserica de cartier, pentru credinciosii ortodocsi, a rasarit pe aleea Borsa, in cartierul Manastur. Constructia de lemn a bisericii "Sfantul Apostul Matei" au inceput de patru ani, in vreme ce imediat langa biserica a inceput deja construirea unui al doilea lacas de cult, din beton. Enoriasii spun ca e un lucru bun.

"In fiecare duminica nu e loc in biserica. Acum e bine, ca e vara, se sta si afara. Dar iarna se inghesuie toata lumea inauntru, cei care raman afara bataie din picioare si pleaca", a explicat Ioan Pojar, vecin.

Bisericile ortodoxe minuscule, construite pentru o mana de enoriasi, au fost construite si in cartierul Manastur, pe aleea Borsa, sau doua biserici, una ortodoxa si o alta greco-catolica, pe strada Aurel Vlaicu.

Merita mentionata si initiativa Bisericii Ortodoxe de a construi o biserica inclusiv in campusul universitar Hasdeu, in ciuda opozitiei studentilor.

Constructia la un numar de 80 de biserici ortodoxe in zona de actiune a arhiepiscopiei a fost continuata si anul trecut, pe o suma de peste 90 de miliarde de lei. Peste 30 de miliarde de lei necesare pentru continuarea lucrarilor au provenit din fonduri publice.

Cu un an mai devreme, potrivit documentelor Arhiepiscopiei, guvernul a alocat pentru continuarea lucrarilor la biserici o suma de 2,5 miliarde de lei, alte 200 de milioane au fost alocate de la ministerul culturii, peste patru miliarde au fost primite de la Secretariatul de Stat pentru Culte, iar din bugetele locale ale comunelor de pe raza Arhiepiscopiei au fost alocate 6,5 miliarde de lei pentru continuarea lucrarilor la biserici.

In total, o suma de aproximativ 20 de miliarde de lei din fonduri publice, la care se adauga alte 32 de miliarde de lei contributii de la credinciosi si 600 de milioane de lei alocate de Centrul Eparhial.

Cu toate sumele alocate, in 2001, spre exemplu, au fost sfintite doar sapte lacase de cult ortodoxe, din care doar unul in orasul Cluj Napoca, este vorba de capela Sf. Luca din cadrul protopiatului ortodox Cluj II. In acelasi an au fost resfintite un numar de 16 biserici, din care doar una in orasul Cluj Napoca (Soimeni, protopopiatul Cluj I).

Am solicitat diaconului Bogdan Ivanov, coordonatorul biroului de relatii publice al arhiepiscopiei, suma totala necesara pentru finalizarea lucrarilor la bisericile de cartier din Cluj Napoca, precum si pozitia oficiala a institutiei fata de numarul de eparhii din oras. In ciuda insistentelor, informatiile nu ne-au parvenit pana la inchiderea editiei.

Pentru constructia de biserici de pe raza Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului si Clujului au fost cheltuite in 2001 peste 66 de miliarde de lei vechi iar in 2003 au fost consumate alte 52 de miliarde de lei vechi. Peste jumatate din sume sunt fonduri publice.