Nici Bechtel, nici Coridorul IV

de Simona Curcian     Zi de Zi
Marţi, 20 septembrie 2005, 0:00

Autostrada "Transilvania" (Bucuresti - Brasov -Targu Mures - Cluj Napoca - Oradea - Bors) ar fi trebuit sa fie cel mai mare proiect de infrastructura din Europa, dar noua guvernare, venita la putere la finele anului trecut, a pus pe planul doi acest proiect, considerand ca mult mai important pentru Romania este Coridorul IV Pan European (Nadlac - Arad - Timisoara - Deva - Sibiu - Pitesti - Bucuresti - Constanta).



Reprezentantii transilvaneni in guvern nu au acceptat ideea renuntarii la autostrada Bechtel astfel ca s-a iscat un adevarat razboi intre cei care au optat pentru Coridorul IV si cei care au optat pentru autostrada "Transilvania", ajungandu-se chiar la amenintarea din partea celor de la UDMR ca vor renunta la posturile din guvern.



In mijlocul acestei controverse Romania este insa pe punctul de a pierde finantarile europene pentru Coridorul IV!



In timp ce clasa politica romaneasca s-a impartit in doua tabere, fiecare sustinandu-si cauza in problema "Coridorul IV sau Autostrada Transilvania", oficialii de la Bruxelles au atras atentia ca traseul Coridorului IV ar putea fi modificat astfel ca acesta ar putea ocoli Romania.



Motivul invocat a fost dezinteresul pe care Romania l-a manifeatat in ultimii ani in ceea ce priveste constructia de autostrazi. Si uite-asa, Romania ar putea ramane fara varianta Coridorului IV, pe langa faptul ca a mai trecut un an in care nu s-a lucrat mai nimic nici la Autostrada Bechtel.



Din Coridorul IV, segmentul Bucuresti - Nadlac, a fost finalizata o portiune de 10 km care insa nu a fost data inca in folosinta.



Afara din Uniune



Executivul european a infiintat vara aceasta o noua agentie care se va ocupa de proiectele de infrastructura si care urmeaza sa grabeasca realizarea unor proiecte rutiere trans-europene.



Secretarul institutiei abilitate cu dezvoltarea Coridorului IV, Herwig Nowak, avertizeaza Romania ca ar trebui sa urmareasca extrem de critic schimbarile ce au loc, deoarece acestea sunt esentiale mentinerii legaturii cu Europa.



In plus, acesta indeamna cele doua state sa se opuna, dar numai prin fapte concrete, noii strategii de retrasare a Coridorului IV Pan European, strategie ce duce Coridorul IV de la Budapesta prin Belgrad si Nisa spre Sofia, iar apoi se bifurca spre GreciS, respectiv Turcia.



Cu alte cuvinte, axa Est-Vest a Europei rutiere ar urma sa treaca prin Bulgaria si Iugoslavia, ocolind Romania.



Acest lucru este posibil datorita stabilizarii situatiei din zona ex-iugoslava si se datoreaza atat conflictelor din Executivul romanesc si lipsei unei opinii generale, cat si lancezelii partii romanesti in ceea ce priveste constructia de autostrazi.



Romania mai are inca o sansa, tinand cont ca nu s-a luat inca o decizie concreta, dar asta implica convingerea oficialilor de la Bruxelles ca, daca se va pastra proiectul initial (Bulgaria - Romania - Ungaria), lucrarile vor fi terminate la termen. Altfel, Romania risca sa ramana inafara axelor geostrategice europene.



Urecheati de UE



In ultimii cativa ani, oficialii Uniunii Europene Iu insistat ca Romania sa lucreze la modernizarea Coridorului IV, in acest sens punand la dispozitie fonduri de pre-aderare. Dar Romania nu a facut progrese in aceasta privinta, ceea ce a produs o stare de nervozitate la Bruxelles.



Primul semnal a aparut luna trecuta, cand Markus Ferber, presedintele grupului crestin-social din Parlamentul European, a atras atentia ca traseul Coridorului IV ar putea fi "retrogradat" de la statutul de traseu prioritar, din punctul de vedere al finantarilor.



Expertii europeni au sugerat imediat retrasarea celei de-a doua axe geostrategice majore a Europei prin Serbia-Muntenegru, Romania fiind ocolita. Sansa Romaniei in a avea Coridorul IV a fost reprezentata de conflictul din fosta Iugoslavie, care impiedica luarea in calcul a unui spatiu conflictual pentru proiecte pe termen lung.



Dar lipsa de initiativa a autoritatilor romane pentru demararea proiectelor pe varianta Nadlac, incalcarea normelor UE in cazul contractului Bechtel si reabilitarea situatiei din regiunea Balcanilor de Vest au dus la reanalizarea situatiei Coridorului IV cu posibilitatea ca acesta sa ocoleasca Romania.



Nimic in 14 ani



Traseele coridoarelor de transport european au fost negocite in 1996. Romania este strabatuta, conform acestor trasee, de Coridorul IV, care leaga Europa Centrala si de Vest de Grecia si Turcia, prin Bulgaria, si de Coridorul IX, care coboara spre sud dinspre Polonia si Ucraina.



In 14 ani, pe Coridorul IV s-au inaugurat doar doua tronsoane de autostrada, de la Bucuresti catre Constanta, pe o lungime de 106 kilometri, iar lucrari la Coridorul IX nu se intrevad prea curand.



Ministrul transporturilor, Gheorghe Dobre considera ca una din cauzele majore care pune bete in roate construirii de autostrazi in Romania consta in faptul ca toate creditele trebuiesc contractate prin banci internationale, iar tratativele pentru obtinerea acestor credite dureaza mult.



Ministrul crede ca lucrurile ar fi stat cu totul altfel daca fosta guvernare ar fi gasit modalitati de asigurare interna a finantarii.



Autostrada din visele transilvanenilor



Autostrada "Transilvania" ar fi trebuit sa fie cel mai mare proiect de infrastructura din Europa. Aceasta trebuia sa aiba 415 km si era proiectata cu 267 de poduri si viaducte, 94 de pasarele si 58 de pasaje. Daca lucrarile ar fi fost demarate in 2004 si ar fi fost sustinute financiar corespunzator, autostrada ar fi trebuit sa fie terminata in 2012.



Proiectul are o valoare estimativa de cel putin 2,5 miliarde de euro, una finala de peste 3 miliarde de euro, iar banii ar fi trebuit sa fie obtinuti din taxa de drum. Numai ca, dupa ce PSD a pierdut alegerile, proiectul a fost insa sters de pe lista de prioritati.



De atunci, Bechtel, firma careia i s-a incredintat fara licitatie proiectul de catre fosta guvernare, a primit din ce in ce mai putine fonduri. De la inceputul acestei luni, majoritatea lucratorilor de la Bechtel, circa 600 de persoane, au devenit someri.



La acea data, reprezentantii firmei constructoare au anuntat ca reluarea lucrarilor s-ar putea face abia dupa plata restantelor de aproape 70 de milioane de euro. Guvernul a aprobat plata a 213 milioane de euro catre Bechtel, insa pentru lucrarile realizate in 2005, nu pentru restante.



Istoria si autostrada



Inca de la alegerea in functia de presedinte al Romaniei, Traian Basescu s-a aratat impotriva proiectul autostrazii Brasov - Bors. Motivul invocat de acesta a fost faptul ca proiectul este ineficient din punct de vedere economic, deoarece nu ar atrage decat 15% din traficul rutier dinspre Europa Occidentala si Europa de Est.



Un alt motiv impotriva autostrazii "Transilvania" a survenit dupa vizita printului Charles in Romania, si anume acela ca autostrada ar aduce mari daune conservarii zonelor sasesti si, implicit, ar distruge o parte din istoria habitatului romanesc.



Presedintele, dar si membrii guvernului de la Bucuresti au pus in discutie si legalitatea contractului incheiat cu americanii de la Bechtel, contract atribuit prin incredintare directa si nu prin licitatie.



Coridorul lui Basescu si Tariceanu



Premierul Tariceanu si Ministrul Transporturilor, Gheorge Dobre au anuntat, inca de la inceputul mandatului, ca autostrada Brasov-Bors este mai putin importanta, Coridorul IV Pan European fiind prioritar.



Potrivit calculelor Ministerului Transporturilor, costul total de executie al Coridorului IV se ridica la patru miliarde de euro, cu variante de ocolire ale oraselor Sibiu, Pitesti si Constanta, o parte din lucrari urmand sa fie suportate din fonduri europene. "Prioritatea zero a ministerului pe care il conduc este coridorul IV.



Acesta a fost negociat cu Uniunea Europeana, se regaseste in anexa Tratatului de Aderare si este asumat de Romania si UE", a declarat la inceputul acestei luni ministrul Gheorghe Dobre.



Ardealul sustine "Transilvania"



Chiar daca presedintele Basescu si premierul Tariceanu sustin ca pentru Romania Coridorul IV Pan European este o prioritate in acest moment, o parte din parlamentari si ministri tin sa-i contrazica, fiind adeptii Autostrazii "Transilvania".



Din Bucuresti, ambele variante, atat Coridorul IV cat si Autostrada Bechtel au aceleasi doua extensii spre Giurgiu si spre Constanta.



Realizarea autostrazii care va strabate Transilvania este sustinuta, la nivel declarativ, de majoritatea parlamentarilor din Ardeal, indiferent de culoarea politica, insa pana in acest moment, cei mai indarjiti aparatori ai proiectului s-au dovedit a fi parlamentarii si ministrii UDMR.



UDMR ameninta



Astfel, UDMR ameninta ca, daca pana anul viitor nu se vor gasi fonduri pentru autostrada Brasov-Bors, ei ar putea parasi coalitia.



„In ceea ce priveste Legea bugetului, autostrada Transilvania va trebui mentinuta ca prioritate, iar la anul, daca nu vor exista bani pentru aceasta, va fi un test de rupere a conlucrarii dintre UDMR si partenerii din coalitie", a afirmat presedintele Consiliului Reprezentantilor Unionali, Frunda Gyorgy.



Motivul pentru care UDMR sustine cu atata vehementa proiectul din Transilvania, pare a fi acela ca Autostrada ar urma sa lege comunitatile de maghiari din Transilvania de Budapesta, prin conexiunea de la Bors.



Solidar cu Frunda s-a dovedit a fi si ministrul delegat pentru Lucrari Publice si Amenajarea Teritoriului, Borbely Laszlo, care a infirmat declaratiile lui Eugen Nicolaescu, presedintele grupului parlamentar al liberalilor din Camera Deputatilor, care afirmase ca nu exista bani in buget pentru finantarea proiectului Bechtel.



Celor doi li se alatura si vicepremierul Marko Bela, care aduce o explicatie radicala faptului ca autostrada "Transilvania" a fost pusa pe locul doi si anume acela ca, timp de 15 ani, Ardealul a fost neglijat din punct de vedere al infrasturcturii in general si al celei rutiere in special, si ca prin amanarea realizarii autostrazii se incearca acelasi lucru.



Avantajele "Transilvania"



Argumentul principal adus de catre sustinatorii continuarii lucrarilor la autostrada Bechtel se refera la pozitia geostrategica pe care o are aceasta. Astfel, finalizarea lucrarilor si inserarea in infrastructura transilvaneana a unei autostrazi la standarde europene duce la dezvoltare economica.



Din acest punct de vedere, Ministerul Transporturilor sustine ca varianta "Transilvania" ar aduce beneficii economice pe termen lung intr-o masura mult mai mare decat varianta actuala a Coridorului IV.



In plus, cei care sustin aceasta varianta au speranta ca Uniunea Europeana va fi obligata pana la urma sa conecteze autostrada "Transilvania" la Coridorul IV Pan European, in momentul in care se va demonstra ca este principalul factor de dezvoltare economica regionala.
























104 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri