Cand un grup de interese private ajunge sa controleze structurile politice si administrative dintr-un oras sau un judet, nu mai putem vorbi de interes public sau general. Iar pericolele ce rezulta de aici pentru comunitate sunt deosebite. Intr-o democratie autentica, puterile din stat se controleaza reciproc. Principiu care, intr-o situatie ca cea rezultata in urma alegerilor din 2004, respectiv cand aceste puteri se afla sub controlul aceluiasi cerc de interese, nu mai functioneaza.

In Bihor, argumentele in favoarea tendintei de control total a structurilor locale din partea holdingului „European Drinks" exista cu nemiluita: privatizari dubioase, acapararea a zeci, daca nu chiar sute de spatii comerciale, imobile si terenuri acaparate in conditii tulburi sau neelucidate, numiri „la ordin" ale unor persoane „de incredere" (a se citi: care pot fi controlate) in functii publice, nesfarsite facilitati fiscale si reesalonari la plata datoriilor fata de bugetul de stat, etc.

Trafic de influenta sau lobby?

Conventia penala europeana privind coruptia (Strasbourg, 1999), ratificata de Parlamentul Romaniei prin Legea 27/2002 asimileaza fara echivoc activitatile de lobby traficului de influenta. Insa traficul de influenta este infractiunea de coruptie cel mai dificil de probat si/sau de investigat. Legea 78/2000 interzice implicit activitatile de lobby.

Influentarea politicilor publice cu rea-credinta, facuta in scopul obtinerii unor foloase necuvenite, este ilegala si reprezinta trafic de influenta, pedepsita de Codul Penal al Romaniei si de Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.

Cu toate ca in cele de mai jos vom demonstra fara putinta de tagada ca cel mai mare grup de firme din Bihor a transformat traficul de influenta intr-o metoda de lucru uzuala pentru a-si rezolva interesele, nici o institutie abilitata nu a luat pana acum nici o masura.

Dupa cum arata si Organizatia „Transparency International", tinand cont de aceasta situatie, in Romania se impune in mod imperativ adoptarea unei legi a lobby-ului. Argumentele principale in favoarea unei astfel de legi speciale ar fi delimitarea unei practici legitime si utile de traficul de influenta, protejarea grupurilor de interes care vor sa faca lobby, protejarea decidentilor din institutii publice si eliminarea suspiciunilor.

De asemenea, s-ar "oficializa" intr-un fel statutul acestei profesii (desi nu e limpede daca orice profesie intr-o economie de piata trebuie astfel legitimata) si s-ar clarifica statutul fondurilor vehiculate.

In redactarea unui astfel de proiect de lege trebuie insa multa precautie si transparenta, printr-o consultare larga a societatii civile, asigurarea accesului direct al cetatenilor la sfera de decizie publica, pe de o parte si activitatea de lobby exercitata de grupurile private de interese, pe de alta parte; intrarea in legalitate a demersurilor intreprinse de structuri organizate ale grupurilor de interese in vederea influentarii procesului decizional, fara ca aceste demersuri sa fie automat asimilate traficului de influenta. In nici un caz, profesia de lobby-ist nu trebuie sa fie una reglementata corporatist.

Intrarea si iesirea persoanelor si firmelor pe aceasta piata nu trebuie sa fie controlate in vreun fel de autoritatea publica.

Conform specialistilor in jurisprudenta, accentul in lege trebuie sa cada pe transparenta procesului de abordare a factorilor de decizie; monitorizarea aplicarii acestei legi, in corelatie cu cea a conflictului de interese, trebuie facuta de o Comisie de Etica independenta, bine protejata impotriva presiunilor politice.

Lista „Frutti Fresh"

In ciuda prevederilor Legii Partidelor si a Legii Electorale, in Bihor a participat la alegerile locale, cu candidati proprii, un partid care nu este legal inregistrat. Neputand sa se inregistreze, conform legislatiei romanesti, acest partid a reusit sa-si impuna candidatii sai pe listele unor partide legal constituite. Aceasta formatiune, care nu are nici un fel de doctrina si nici un fel de program electoral, are un caracter local si regional. Este vorba de un partid care nu are un nume bine definit, care nu are un statut public, si care ar putea sa se numeasca Partidul „European Drinks". Acest partid, fara de partid, este condus la centru de grupul de interese al fratilor Micula.

Dispune de un trust de presa care include posturile de televiziune National TV, Transilvania TV, N24, Radio National FM, cotidienele „Realitatea romaneasca", „Crisana", „Realitatea bihoreana", „Regeli ujsag" etc..

In Partidul Social Democrat - filiala Bihor, actualul presedinte Mihai Bar, care a candidat fara succes la Primaria Oradea, s-a declarat el insusi prieten al fratilor Micula.

La alegerile pentru Consiliul Judetean au candidat in 2004, pe listele PSD, Marioara Crisan, sef Serviciu Financiar la „Transilvania General Import Export", pe pozitia a treia, Ioan Cocos, gestionar la „Stroh Transilvania", pe pozitia a saptea, si Mirel Pustan, director la Comaliment S.A., pe pozitia a noua. Prin prisma faptului ca Teodor Maghiar, care se afla pe pozitia a doua a listei PSD pentru Consiliul Judetean, a renuntat la calitatea de consilier judetean, cei trei angajati ai fratilor Micula au urcat o pozitie.

Cei trei au fost alesi consilieri judeteni si impreuna cu colegii lor angajati la firmele din trustul „European Drinks" din celelalte partide, fac tot ce le ordona sefii firmelor din strada Teatrului.

PRM Bihor l-a impus pe lista pentru Consiliul Judetean pe Ioan Cigan, fost ofiter de Securitate, avocat al fratilor Micula. Dar si presedintele filialei, deputatul Paul Magheru, e cunoscut ca unul din „oamenii casei" la holdingul din strada Teatrului. Astfel ca cei doi consilieri alesi, Vasile Garba si Felix Cozma, slujesc si ei cu sarg intereselor „Partidului European Drinks".

La Partidul National Liberal Bihor, pe prima pozitie a candidat pentru consiliul Judetean Cornel Popa, director general al SC Transilvania General Import - Export, trimis ulterior de fratii Micula in Parlamentul Romaniei. In conditiile in care PNL Bihor este controlata 100% de trustul „European Drinks", consilierii judeteni ai acestui partid, Traian Bulzan, Adrian Domocos, Vasile Dragoi, Ioan Oprean, Viorel-Mircea Pop, Dumitru Voloseniuc si Gheorghe Craciun voteaza conform intereselor economice ale holdingului miculescian si nu in interesul celor care au votat Partidul National Liberal la alegerile locale din 2004.

Aceeasi situatie o regasim si la Consiliul Local Oradea. Pe lista PSD Bihor o gasim pe Silvia Suciu, sef birou la „TGIE", iar Monica Vid este colega de serviciu cu madam Suciu. Alti doi salariati ai holdingului „European Drinks" au ocupat pozitii eligibile si au fost alesi pe lista PNL Bihor pentru Consiliul Local. Este vorba de Ioana Aron-Blahuta, consilier juridic la „Transilvania General Import Export" si Adrian Sere, de la aceeasi firma. Asadar, un mare numar de „slugi" loiale, membri ai „Partidului «European Drinks»".

Rascoala inutila

Putine partide reprezentante in Bihor, printre care si PD, si-au respectat adversarii politici, ducand pana acum o campanie civilizata si profesionista, in ideea ca amatorismul in politica trebuie sa dispara.

Din pacate, Partidul „European Drinks", care a intrat pe usa din dos in politica locala, s-a comportat lamentabil, utilizand canalele de media de care dispune, pentru a face o campanie mincinoasa, de natura sa-si discrediteze contracandidatii in alegeri. Nici unul din asa zisii „politicieni de sifon" s-a tinut nici o dezbatere politica serioasa sau de una care sa ofere programe si solutii concrete pentru administratia publica locala.

Pentru ca partidul fratilor Micula si „derbedeii politici" care au acceptat sa candideze pentru ei, precum si „alesii" care isi vand voturile „sifonarilor" pentru o friptura si-o burta de bere plina de chimicale, nu au nimic in comun cu politica si urmaresc, aproape pe fata, doar sa puna mana pe cat mai multe terenuri, spatii comerciale si cladiri din patrimoniul public al orasului si judetului.

Dealtfel, in urma cu cateva luni, prefectul judetului Bihor, Ilie Bolojan, liderii judeteni ai unor partide, presedintele Consiliului Judetean si primarul municipiului Oradea,Petru Filip, i-au acuzat, intr-o scrisoare deschisa, pe Ioan si Viorel Micula de „santaj mediatic" si „presiuni politico-economice".

„In ultima perioada, la diverse niveluri, s-a luat nota cu reala ingrijorare de atitudinea necooperanta si adesea vadit ostila, manifestata in structurile nou alese ale conducerii judetului de reprezentantii intereselor trustului pe care il patronati.

De asemenea, suntem profund dezamagiti de lipsa de profesionalism, precum si de caracterul tendentios si nejustificat critic al materialelor privind administratia locala aparute in presa scrisa si pe posturile de televiziune aflate in proprietatea trustului pe care il conduceti" – se spunea in amintita scrisoare.

Fara a-i nominaliza, semnatarii fac referire la reprezentantii intereselor holdingului „European Drinks" din structurile Consiliului Local Oradea si Consiliului Judetean Bihor, directori, angajati sau „simpatizanti" ai unor firme din holdingul „European Drinks" sau ai patronilor acestora, despre care se insinueaza ca analizeaza deciziile celor doua organisme prin prisma intereselor meschine ale celor amintiti.

De asemenea, liderii administratiei judetene si municipale se considera victime ale unor campanii agresive a mijloacelor mass-media detinute de fratii Micula. Din pacate, in ciuda celor aratate mai sus, din motive care pot fi doar banuite, organele abilitate nu au luat nici o masura.

O lege care intarzie sa apara

Din pacate, „alesii" platiti, oficial sau „pe din dos" de firmele fratilor Micula, nu tin seama de interesele celor care i-au votat, pentru ca stiu ca au ajuns pe liste nu prin dorinta electoratului, ci prin jocuri de culise. Tocmai de aceea, ei nu se considera responsabili fata de alegatori. Tremura doar in fata mai-marilor care i-au pus pe liste.

Dupa cum sustine si Asociatia Pro Democratia, votul pe liste ofera posibilitatea cumpararii locurilor pe listele de candidati si, implicit, a fotoliilor parlamentare. Din 1990 si pana in prezent au fost dezvaluite numeroase cazuri in care aceasta posibilitate a fost pusa in practica, ceea ce ne indreptateste sa credem ca, in Romania, vinderea-cumpararea locurilor pe listele de candidati a devenit deja o traditie ce nu va putea fi stopata pana cand sistemul de vot nu va fi schimbat.

Si daca intr-adevar, sistemul uninominal majoritar ii poate determina pe unii dintre candidati, in dorinta de a-si asigura fondurile necesare sustinerii campaniilor electorale, „sa se vanda" unora care sa-i sustina financiar.

O legislatie care sa asigure transparenta operatiunilor de finantare si a modului de cheltuire a fondurilor campaniilor electorale, asa cum exista in multe tari occidentale, ar oferi alegatorilor posibilitatea informarii privind sursele finantarii si a votului in cunostinta de cauza.