Acestea au ajuns sa se roage sa ii ajute vremea, adica sa vina mai repede inghetul, astfel ca pamantul care are tendinta de a o lua la vale sa se stabilizeze, macar pana al primavara. La Ocnele Mari s-a deplasat atat ministrul economiei si comertului, Codrut Seres, cat si ministrul mediului, Sulfina Barbu.
Autoritatile s-au declarat optimiste si au renuntat deocamdata la evacuarea celor 80 de persoane din zona calamitata. Cu toate acestea Sulfina Barbu a apreciat ca nu ar fi rau sa vina cat mai repede inghetul, pentru a le lua o piatra de pe suflet.
«Seismele din caverna au scazut in intensitate in ultimele zile, dar ele exista inca. Nu ar fi rau sa scada temperaturile si sa vina inghetul, pentru a se stabiliza terenul » - a spus ministrul.
In acelasi timp profesorul Forian Zamfirescu este in continuare optimist in ceea ce priveste prabusirea controlata si spune ca de acum inainte nu vor mai avea loc astfel de alunecari. Pana acum nu s-a renuntat la « Codul Galben ».
Aceasta masura s-a luat incepand cu data de 14 decembrie, de la ora 8,36 dimineata, cand la Ocnele Mari s-a inregistrat o crestere brusca a nivelului saramurii din digul de retentie. De cateva luni a inceput prabusirea controlata a cavernei de saramura existenta in Campul II de Sonde Teica.
Calculele specialistilor – contrazise de natura
Incepand din luna septembrie, cand a demarat efectiv prabusirea controlata de la Ocnele Mari angajatii Agentiei Judetene pentru Protectia Mediului Valcea a monitorizat zilnic calitatea apelor de suprafata din aval de Ocnele Mari, respectiv din paraul sarat si raul Olt.
Monitorizarea va fi intensificata in aceste zile, pentru a se lua masurile corespunzatoare in cazul cresterii salinitatii apei peste limita admisa. Prabusirea inregistrata miercuri a avut loc exact intr-o zona unde echipa condusa de profesorul universitar Florin Zamfirescu se astepta mai putin.
De la ora 9:00 si pana la ora 13:00 dimensiunile crapaturii se triplasera.
De la amiaza, Guvernul le-a acordat membrilor Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta Valcea mana libera pentru adoptarea oricaror masuri care sa impiedice producerea unui dezastru ecologic in zona, tinand cont de evolutia rapida a fenomenului de prabusire.
Anuta Handolescu, prefectul de Valcea a convocat o sedinta extraordinara in calitate de Presedinte al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta a membrilor Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta in cadrul grupului de asistenta tehnica in timpul careia s-au dispus masuri de siguranta.
Prefectul a spus ca nerespectarea masurilor impuse de codul galben va atrage atragere raspundere penala pentru fiecare membru al comitetului pentru situatii de urgenta.
Localnicii de la Ocnele Mari – nemultumiti ca nu mai pot circula in zona
Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta, intrunit miercuri in sedinta extraordinara a analizat punctual toate masurile impuse de schimbarea codului verde in cod galben. Pe langa planul de masuri aprobat prin Ordinul Prefectului 258 din 11 mai 2005 - pentru gestionarea situatiei au fost stabilite si alte masuri.
„Se face in prezent monitorizarea permanenta stricta a calitatii apelor din aval de Ocnele Mari, astfel incat sa nu existe influente negative asupra mediului si a proceselor tehnologice de pe Platforma Chimica.
Ca masura preventiva, APAVIL si ACVARIM vor pregati varianta de alimentare cu apa potabila a agentilor economici de pe platforma. O alta masura luata a fost interzicerea accesului oricaror persoane in zona de risc." – a declarat directorul de cabinet al prefectului de Valcea, Carmen Constantinescu.
30 de familii (circa 100 de persoane) aflate in zona de risc maxim au fost deja alarmate, iar circulatia a fost deviata inca de miercuri pe o ruta ocolitoare, lucru care a produs nemultumirea locuitorilor care se vad izolati.
Zeci de oameni au mers ieri la Primarie sa se planga ca pe drumul ocolitor, autobuzele nu vor mai circula, acuzand starea proasta a drumurilor. Situatia s-a precipitat si pentru ca unul dintre autobuzele care fac curse in zona a avut probleme la trecerea peste un podet improvizat.
Reprezentantii Prefecturii, Consiliului Judetean, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „General Magheru", Ambulantei si Electricii Valcea monitorizeaza in continuare zona 24 de ore din 24. De asemenea, politia a fost solicitata pentru a dirija circulatia in zona.
Se incearca evitarea poluarii zonei
Autoritatile sunt preocupate acum de evitarea poluarii mediului in zona. Surplusul de saramura este deversat in continuare in Paraul Sarat si apoi in Olt, in limita a maximum un metru cub pe secunda. In acelasi timp conducerea Hidroelectrica a deschis barajele din amonte.
"A fost deschisa initial acumularea Ramnicu Valcea, apoi cele din Raureni si Govora", a precizat prefectul de Valcea, Anuta Handolescu.
Pentru a preintampina o poluare cu saramura sau cat si cu produse petroliere care pluteau pe suprafata apei conducerea Directiei Generale Apele Romane a luat toate masurile, mai ales pentru a evita cresterea concentratiei de cloruri.
Profesorul Florian Zamfirescu a apreciat, insa sa este posibil sa mai existe in caverna motorina care sa iasa la suprafata si sa puna in pericol factorii de mediu.
Programul de ecologizare va fi adoptat dupa consultarea populatiei
Prima prioritate a autoritatilor, dupa stoparea fenomenului de la Ocnele Mari va fi ecologizarea zonei. Au fost propuse pana acum doua variante : fie transformarea statiunii Ocnele Mari intr-una europeana, cu cel mai mare lac sarat de pe continent, fie acoperirea cavernei cu pamant si pregatirea zonei pentru intrarea in circuitul agricol.
Autoritatile spun ca in primul rand vor fi consultati localnicii, iar masurile vor fi luate in functie de dorintele acestora. In functie de varianta aleasa se va elabora si planul urbanistic general.
Avem varianta de a crea un lac sarat ca zona de agrement si apoi de a dezvolta o statiune balneoclimaterica sau de a acoperi zona cu pamant. In primul rand vom reabilita infrastructura din zona, societatea Conversmin avand alocata suma de 80 miliarde de lei vechi pentru 2006", a mentionat ministrul Codrut Seres.
«Pentru ecologizare este nevoie ca zona sa ramana stabila cel putin un an », a afirmat profesorul Florian Zamfirescu. Pentru ecologizarea zonei ministrul Sulfina Barbu a cerut sa se faca un plan clar de ecologizare a zonei, care sa cuprinda si un studiu de fezabilitate, dupa care vor fi identificat si sursele de finantare.
La Ocne va fi cel mai mare lac sarat din Europa
In cazul in care prabusirea controlata se va termina cu bine la Ocnele Mari va fi cel mai mare lac sarat din Europa.
Prabusirea cavernei de saramura din Campul II de Sonde al Exploatarii de Sare din Ocnele Mari a fost decisa in cursul anului trecut de o echipa de specialisti condusa de profesorul universitar Florian Zamfirescu, de la Facultatea de Geologie-Geodezie din Bucuresti. „Procesul de prabusire controlata a intrat intr-o noua etapa.
Conform proiectului operatiunea efectiva ar fi trebuit sa se desfasoare pe o perioada cuprinsa intre trei si cinci luni. In toata aceasta perioada s-a lucrat aproximativ 30% din cat ar fi trebuit.
Acest lucru nu ni se datoreaza noua, ci faptului ca nu putea fi preluata in intregime cantitatea de saramura care ar fi fost produsa in urma lucrarilor de foraj." – spunea profesorul Florian Zamfirescu inainte de inceperea prabusirii.
Potrivit specialistilor, de la inceputul operatiunii de prabusire controlata s-au inregistrat sute de prabusiri subterane. Profesorul Zamfirescu a spus ca nu exclude nici varianta prabusirii necontrolate a intregii caverne, situatie in care volumul de saramura este preluat de digul construit in jurul lacului de retentie.
Dupa ce se va termina aceasta operatiune va rezulta cel mai mare lac sarat din Europa, cu o suprafata de 15 hectare. Intreaga ecologizare va costa circa 500 de miliarde de lei. Cu aceasta ocazie se intocmeste si un nou program de urbanism general al zonei. Complicata procedura tehnologica este executata de firma Flowtex.
Ocnele Mari ar putea deveni in viitor una dintre cele mai cautate statiuni europene.
Sanatatea localnicilor – monitorizata de Directia de Sanatate Publica
Starea de sanatate a alocalnicilor este monitorizata permanent de angajatii Directiei de Sanatate Publica Valcea. Echipa directiei a identificat deja18 familii care se afla in zona de risc maxim.
Cele 66 de persoane din zona de risc maxim sunt monitorizate, ca si alte 21 de familii – 62 de persoane care se afla in zona de risc mediu si 20 de persoane aflate in zona de risc minor.
«Vom monitoriza permanent starea de sanatate a populatiei, vom recolta probe de apa si vom verifica conditiile de cazare » - a precizat Adriana Ghenita, directorul Directiei de Sanatate Publica Valcea.
In plus medicii de la dispensarul din localitate stau in permanenta la dispozitia localnicilor, iar in zona se afla permanent o ambulanta.
Casele oamenilor de la Teica vor fi demolate sau transformate in locuinte sociale
Casele in care au locuit familiile sinistrate de la Ocnele Mari, care sunt acum fie parasite, fie ocupate abuziv de fostii proprietari sau de alte persoane care nu au unde dormi vor fi demolate cat de curand. Cele peste 100 de case care se afla in aceasta situatie vor trece in patrimoniul local, dupa care vor fi demolate.
Mai sunt, insa si alte case care nu se afla in imediata vecinatate a zonei de risc si nu au structura de rezistenta afectata. In cazul in care prabusirea controlata se va termina cu bine aceste case vor fi transformate in locuinte sociale.
In urma revarsarilor de saramura din anii 2001, 2002 si 2004 zeci de familii din Ocnele Mari au fost nevoite sa renunte la casele lor. Nu mai putin de 120 de familii au fost stramutate.
Multi au fost mutati in cartierul construit special pentru ei la Copacelu, dar au fost si altii, care au solicitat sa fie despagubiti financiar pentru casele pierdute.
De atunci insa atat vechii proprietari, cat si hotii au avut grija sa fure tot ce se putea din vechile case, astfel ca majoritatea arata acum ca niste ruine. Conducerea localitatii a luat masura de a refolosi pe cat posibil materialele de constructii care mai pot fi recuperate din structura caselor care vor fi demolate.
Pentru trecerea caselor in patrimoniul localitatii a intervenit prefectul de Valcea, Anuta Handolescu, printr-o adresa trimisa la Ministerul Economiei si Comertului
„M-am saturat de privelistea macabra care exista in zona Teica din Ocnele Mari. Am facut un proiect pe care l-am trimis la Bucuresti si urmeaza sa se dea o hotarare de guvern in urma careia sa inceapa demolarea caselor", a spus prefectul.
„Multe dintre vechile locuinte ale oamenilor au ajuns in patru ani niste ruine. Hotii au furat tot. Sunt in jur de 2o de case care nu se afla in zona de risc. Vom face evaluari si, in cazul in care structura lor de rezistenta nu a fost afectata le putem renova si sa le transformam in locuinte sociale.
Sinistratii fara acte nu pot fi despagubiti
Nu toti oamenii care au locuit in catunul Teica si-au primit pana acum despagubirile Desi au trecut ani buni de la ultimul dezastru de la Ocnele Mari nici acum situatia sinistratilor nu a fost rezolvata in totalitate. Oamenii stau inca in tensiune.
Pentru ca sunt nemultumite de banii primiti drept despagubire cateva familii din Teica refuza sa-si paraseasca si acum locuintele, desi zona in care se afla este de risc maxim.
La mai bine de patru ani de cand a inceput dezastrul oamenii se tem ca ar putea fi inghititi de tonele de saramura care au umplut cavernele.
In cazul unora dintre ei despagubirile probabil ca nici nu vor veni vreodata, deoarece nu toti au acte cu care sa dovedeasca faptul ca terenurile sau locuintele care au fost inundate le apartineau de drept.
„Sunt familii care au avut terenuri in Teica si acre au murit intre timp, iar urmasii lor nu au toate actele pentru a dovedi ca sunt proprietari, asa ca nu pot fi despagubiti.
Printre cele 16 familii care nu pot fi despagubite sunt insa si oameni care au refuzat sa primeasca banii de la guvern, pe motiv ca locuintele care le-au fost afectate au fost evaluate la preturi foarte mici.", a spus primarul de la Ocnele Mari, Gheorghe Radu.
Prabusirea controlata – o experienta unica pentru autoritati
Prabusirea controlata de la Ocnele Mari este un fenomen unic, experienta nemaifiind incercata pana acum nici inalte tari. Autoritatile au fost optimiste inca de la inceput, considerand ca vor pute atine situatia sub control.
Pana acum asa s-a si intamplat, doar ca de miercuri codul « Verde », care arata ca situatia ar fi fost sub control s-a schimbat in « Cod Galben ». Conform planului initial caverna de la Ocne ar trebui sa se prabuseasca bucata cu bucata si sa nu se surpe tot plafonul acesteia.
Prabusirea controlata a minei este o solutie unica in lume. Pentru a se evita un nou sinistru in caverna a fost instalata o statie antiseismica la care sunt conectate 12 sonde, care transmit orice activitate seismica din zona.
Problemele localnicilor din jurul campurilor de mina nu sunt insa rezolvate, deoarece in zona mai sunt mine de sare care functioneaza dupa acelasi principiu. Gheorghe Radu spune ca situatia poate scapa de sub control oricand.
"Este posibil ca efectele unor lucruri ce se petrec acum sa afecteze negativ zona pentru cel putin 50 de ani, din toate punctele de vedere", a spus acesta.
Din cauza ezitarii autoritatilor prabusirea controlata de la Ocnele Mari a fost amanata pana acum de cel putin patru ori. Specialistii nu exclud riscul ca situatia sa scape de sub control.
In cazul in care ar da gres aceasta operatiune ar duce la inundarea intregii localitati Ocnele Mari, iar viitura ar putea ajunge si la Valcea, lucru care ar fi cu mult mai grav decat inundatiile din 2001 si 2004 provocate de prabusiri ale tavanului unor caverne mai mici.
In caverna cea mare, asupra careia sunt concentrate acum autoritatile s-a estimat ca exista in jur de 3 milioane de metri cubi de saramura.
In cazul in care nu s-ar fi luat la timp masuri de prabusire controlata exista pericolul ca tavanul cavernei SOCON din Campul II de Sonde Teica sa se prabuseasca singur in urma ploilor, iar atunci dezastrul ar fi fost mult mai mare fata de cel inregistrat in anii trecuti.
Specialistii au facut initial o spartura in tavanul cavernei care are un diametru de aproximativ 6 metri, dupa care s-au injectat in tavanul cavernei 350 de metri cubi de apa (saramura mult diluata) prin 10 tuburi in zona controlata. Autoritatile ii roaga in continuare pe localnici sa nu intre in panica.
Plafonul cavernei –mai mare decat la primele estimari
Fata de primele estimari facute de specialisti s-a stabilit acum ca dimensiunea primei portiuni a plafonului cavernei - de sare si steril este mai mare. „Dimensiunile fusesera estimate la 70 de metri lungime si 40 de metri latime.
Portiunea de teren care se va prabusi pana la final va avea fiecare latura de 80 de metri lungime. Oamenii cred ca ar trebui sa stea linistiti." – a apreciat Radu Renga, subprefectul de Valcea. Anuta Handolescu, prefectul judetului nu este, insa la fel de optimista.
Aceasta considera ca in cazul unei intorsaturi nefavorabile a situatiei singurul sprijin poate veni de la Dumnezeu. „Doamne fereste daca vor aparea complicatii Ma trec fiorii cand ma gandesc la ce s-ar putea intampla.
Sa speram ca abaterile constatate la ultimele masuratori nu se repeta si in cazul delimitarii zonei de risc. Vom primi constant instiintari in privinta evolutiei situatiei. Suntem pregatiti sa intervenim in caz de urgenta", a spus prefectul.
Pagube de zeci de miliarde in 2001 si 2004
Desi a fost inchisa din 1992, mina se sare de la Ocnele Mari din Campul 2 Teica a provocat pagube de zeci de miliarde de lei in anul 2001, cand o parte din caverna s-a prabusit, iar saramura a inundat peste 60 de gospodarii. Dezastrul de la Ocnele Mari a inceput in septembrie 2001 si s-a repetat in 2002.
Pe 12 septembrie 2001 varful dealului Teica s-a fisurat si s-au scufundat doua sonde. Un fluviu imens si involburat a pornit la vale. Craterul format initial avea aproximativ 300 de metri diametru, iar inaltimea malului superior care s-a prabusit avea 40 de metri.
30 de gospodarii au fost inundate, dar nu s-au inregistrat pierderi de vieti omenesti. Pagubele estimate atunci au fost de 150 de miliarde de lei. Dupa un an de la tragicul eveniment de la Ocnele Mari, in septembrie 2002 istoria s-a repetat, dar in alta zona a localitatii. Cosmarul a revenit la una dintre sondele situate in zona Fagul Miului.
Turla sondei 356 s-a prabusit si patru gospodarii au fost avariate. Atunci 200 de oameni au fost evacuati din zona. Anul trecut, orasul a fost invadat din nou de saramura dupa ce s-a mai prabusit o sonda.
Apa sarata a trecut peste barajul de protectie construit in satul Teica si 50 de gospodarii au fost afectate.
Extractia sarii la Ocne se face inca din neolitic
Primele lucrari stiintifice despre geologia zacamantului de sare de la Ocnele Mari dateaza din anul 1883, dar exploatarea sarii se realiza in zona inca din perioada neolitica. Estimarea a fost facuta dupa uneltele gasite in zona.
Asezarea Ocnele Mari este cunoscuta de pe vremea lui Decebal ca fiind cel mai mare centru de extractie a sarii din zona. In timpul ocupatiei romane s-a construit in acest loc un castru pentru exploatarea si apararea zacamintelor de sare, de unde, chiar si dupa plecarea romanilor s-a extras in continuare sare in folosul obstii.
In evul mediu exploatarea sarii a devenit monopol domnesc si Mircea cel Batran a platit cu bolovani de sare construirea cetatii Giurgiu. Prima gura de mina (ocna) s-a sapat la inceputul secolului al XVII-lea la Carpinis, apoi a fost facuta o alta, care s-a prabusit, creandu-se un lac sarat numit "din brazi".
A urmat cea de pe proprietatea Eforiei Spitalelor Civile. In 1837 au fost sapate 5 puturi in forma de clopot pentru extractia sarii, iar 10 ani mai tarziu domnitorul Gheorghe Bibescu modernizeaza exploatarea, introducand sistemul de camere cu profil ogival.
Accesul se facea prin doua puturi echipate cu crivace, iar pentru drenajul apelor se sapau puturi de drenaj.
Exploatarea in mina de la Ocnele Mari, cunoscuta ca "ocna sistematica" a durat pana in 1895, cand lucrarile de extractie s-au mutat in mina Sfantul Ioan cel Nou, dotata cu prima masina de extractie cu aburi din tara. Lucrarile se executau in camere in forma de clopot.
Din anul 1933 a inceput saparea putului la mina "1 Mai", din care s-au deschis camere cu profil trapezoidal, iar in 1959 intra in exploatare campurile de sonde pentru alimentarea cu saramura a platformei de produse sodice Govora, in unele lucrandu-se si astazi.
