Inainte de 1990 sefii cooperatiilor aveau o pozitie sociala aparte, acces la petrecerile celor ‘‘de sus’‘, erau stapanii comertului la nivel national. Situatia s-a schimbat dupa revolutie, cand au inceput retrocedarile de spatii si cooperatiile s-au trezit, impinse incet spre periferia orasului.

Alti investitori, cu afaceri mai profitabile au pus mana pe spatiile din zonele centrale, iar vechile cooperatii au fost nevoite sa intre in asociere cu noul val adus de revolutie. Un exemplu pentru astfel de cazuri este SCA Munca Invalizilor, devenita de curand Tehnolemn Societate Cooperativa Mestesugareasca.

Majoritatea angajatilor cooperatiei sunt platiti cu salariul minim pe economie, conducerea da vina pe cheltuielile mari datorate economiei de piata, pune lipsa personalului calificat pe seama AJOFM Cluj.

Reprezentantii AJOFM sustin ca nu exista muncitori calificati suficienti, iar cei deja pregatiti refuza munca la cooperatie din pricina conditiilor oferite. Se pare ca la Munca Invalizilor salariile au un handicap.

Majoritatea muncitorilor sunt platiti cu salariul minim pe economie, salariul mediu in cooperatie se invarte in jurul sumei de 450 RON.

SCA Munca Invalizilor a solicitat transcrierea contractelor de inchiriere a trei spatii, de pe strazile Baritiu, Motilor si Memorandumului, pe Tehnolemn Societate Cooperativa Mestesugareasca Cluj-Napoca.

Tendinta societatii este pe deplin justificata daca urmarim chiriile modice pe care le percepe Consiliul Local Cluj-Napoca. Pentru spatiul de pe Baritiu, cu o suprafata de 38 mp, chiria este de 175,3 RON/luna.

Pe strada Motilor, Munca Invalizilor plateste o chirie de 359,6 RON/luna pentru o suprafata de 56,28 mp, iar pe Memorandumului, suma corespunzatoare chiriei este de doar 222,7 RON. Cooperativa beneficiaza pentru aceste spatii de o reducere de 50% pentru chiria aferenta.

Pe strada Baritiu Munca Invalizilor avea un magazin de incaltaminte, iar pe jumatate din spatiu sunt asociati cu magazinul Conis.

Anul trecut cooperativa a fost acuzata de Primarie ca ar fi subinchiriat spatiul, desi asocierea se facuse tot din initiativa Primariei, dupa cum sustine conducerea SCA Munca Invalizilor.

Presedintele Consiliului de Administratie al societati, Alexandru Tudor se declara nemultumit de modul in care este tratata problema acestor cooperatii. ‘‘ Inainte de 1990 aveam scutiri de la stat, prioritati la comenzi si la furnizarea de materie prima. Toate acestea erau proportionale cu ponderea invalizilor in total personal.

Dupa revolutie ne-au luat toate facilitatile de care beneficiam pana atunci, pentru ca nu avem un procent de invalizi suficient de mare. Asta e economie de jaf, nu de piata’‘, a sustinut Alexandru Tudor. Acesta mai sustine ca voia aceasta schimbare de cativa ani, deoarece nu se mai justifica denumirea societatii.

Momentan cooperatia are aproximativ 25% muncitori invalizi:persoane cu deficiente de vedere, cu dizabilitati neuromotorii sau cu handicap psihic. Conducerea unitatii sustine ca s-au facut cereri catre AJOFM pentru furnizarea de muncitori calificati, dar fara nici un rezultat.

Directorul executiv al Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Cluj, Daniel Don declara:’‘ Au intr-adevar oferte depuse la noi, pentru meserii la care nu avem oameni in baza de date. In judet exista doar unul sau doi furnizori acreditati pentru meseri de tamplar.

Iar cei pe care I-am trimis la SCA Munca Invalizilor au refuzat sa ramana acolo. Un tamplar bun poate castiga peste 10 milioane pe luna, iar la cooperativa ar lua salariul minim pe economie. Aici nu putem interveni, nu ne putem amesteca in managementul resurselor umane. Ar trebui sa investeasca bani si in oameni nu doar in utilaje’‘.

Majoritatea muncitorilor sunt platiti cu salariul minim pe economie, salariul mediu in cooperatie se invarte in jurul sumei de 450 RON. ‘‘Sunt nevoit sa imi platesc asa angajatii. Ne luptam si noi sa supravietuim, avem cheltuieli foarte mari. Anul trecut am cumparat euro, iar anul acesta a scazut cu cateva mii.

Am pierdut miliarde’‘ declara Alexandru Tudor. Conform spuselor sale, dupa 1989 cooperatiile au ramas fara multe din spatiile pe care le aveau, in special in zona centrala. ‘‘Ne-au fost lasate doar cateva spatii, majoritatea fiind luate de catre Primaria Cluj-Napoca.

In legatura cu spatiile ramase se pune problema vanzarii sau inchirierii. Daca vom avea bani le vom cumpara. Legea 1, care prevede schimbarile de statut si reogranizarea cooperatiilor, ar putea permite prin niste chichite legislative, ca unii sa puna mana pe niste spatii.

Noua ni s-au luat spatiile de pe centru, am ajuns la periferie’‘, a mai precizat Tudor. Conform legii nr. 1 din 2005, toate cooperatiile sunt nevoite sa se reorganizeze si sa isi schimbe statutul.

Daniel Cimpean, sef birou la Directia Fondului Imobiliar de Stat-Spatii cu alta destinatie, motiveaza aceasta transcriere:’‘ Conform legii toate cooperatiile sunt obligate sa faca niste schimbari. Drept urmare era necesara si transcrierea’‘.

Directorul executiv al Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Cluj, Daniel Don declara:’‘ Au intr-adevar oferte depuse la noi, pentru meserii la care nu avem oameni in baza de date. In judet exista doar unul sau doi furnizori acreditati pentru meseri de tamplar.

Iar cei pe care I-am trimis la SCA Munca Invalizilor au refuzat sa ramana acolo. Un tamplar bun poate castiga peste 10 milioane pe luna, iar la cooperativa ar lua salariul minim pe economie. Aici nu putem interveni, nu ne putem amesteca in managementul resurselor umane. Ar trebui sa investeasca bani si in oameni nu doar in utilaje’‘.