Peste 70% din zaharul comercializat in tara noastra este adus prin firma fratilor Ioan si Viorel Micula. Pana anul trecut, ei au beneficiat de scutiri de taxe pentru import, deoarece isi desfasoara activitatea in Stei, inclusa in categoria zonelor defavorizate.

Indulcitorul era folosit, insa, si la productia de racoritoare sau produse zaharoase, precum ciocolata, napolitanele etc.

Chiar daca au intrat intr-un conflict deschis cu producatorii autohtoni de zahar, iar facilitatile le-au fost sterse, fratii Micula detin, inca, ponderea asupra furnizarii zaharului pe piata romaneasca.

Mai mult, ei au dat in judecata statul roman, pentru ca n-au fost respectate angajamentele facute cu fosta guvernare, de a beneficia de scutiri de taxe timp de zece ani.

Maharii zaharului

Scumpirea zaharului a fost anuntata inca din toamna anului trecut, atunci cand Brazilia, cel mai mare producator mondial in domeniu, a anuntat incheierea unor contracte de furnizare a zaharului pentru producerea etanolului (un soi de alcool) si folosirea acestuia ca si combustibil ecologic (biocombustibil).

Marii producatori de zahar au intuit inca de atunci un dezechilibru pe piata mondiala, resimtit recent la Bursa din New York. Astfel, de saptamana trecuta, a fost anuntata o crestere de la 9,04 la 12 centi pe livra de zahar, cu circa o treime mai mult.

Din acest motiv, furnizorii externi vor creste pretul la export, iar pe piata romaneasca se apreciaza o crestere substantiala a indulcitorului traditional. Din acest motiv, cei mai castigati sunt importatorii de zahar, pentru ca productia autohtona este la pamant.

Legea permisiva si lipsa unor masuri de protectie a condus la situatia in care mai putin de 20% din zaharul romanesc provine de la producatorii nationali.

Anul trecut, de exemplu, Ioan Armenean, presedintele patronatului din industria zaharului, a declarat ca doar 90.000 de tone de zahar vor fi produse din traditionala sfecla, in conditiile unui consum estimat la 500.000 de tone. In consecinta, European Food va putea dicta, practic, pretul pe piata de furnizare a zaharului din Romania.

Favorizati de fostul Guvern

Interesant este ca, de nenumarate ori, atat patronatele, cat si o serie de politicieni ori membrii ai guvernului au atras atentia asupra "fenomenului Micula". Firma acestora din Stei s-a folosit de reglementarile legale pana anul trecut.

Desi, inca din 2003, dezbaterea parlamentara privitoare la o eliminare a acestor facilitati a fost luata in discutie, la presiunile Uniunii Europene (UE), faptic doar anul trecut a fost pusa in practica o dispozitie legala.

Asa cum s-a intamplat si in alte domenii vizate de UE, pentru reforma si, implicit, de a ni se acorda dreptul la integrare, si in agricultura si alimentatie au fost puse piedici din interior. Cu alte cuvinte, fostii guvernanti s-au jucat de-a reforma si la acest capitol.

Dovada: sedinta comisiei de specialitate a Camerei Deputatilor din 11 iunie 2003 in care s-a atras atentia asupra pericolului pe care il reprezinta favorizarea unora ca fratii Micula in defavoarea producatorilor autohtoni.

De atunci, specialistii au atras atentia asupra faptului ca cei care cultiva sfecla de zahar nu pot face fata pietei atat timp cat zaharul importat de fratii Micula este mai ieftin, de atunci s-a tot spus ca fabricile de prelucrare a sfeclei de zahar au intrat in faliment din aceeasi cauza si tot de atunci s-a spus ca prevederile economice ale UE sustin ca Romania sa aiba propria industrie a zaharului pentru a se alinia la standardele europene. In ciuda acestor semnale fostii guvernanti au dat gir celor de la European Food. Nu este de mirare, atat timp cat politicieni si fosti politicieni au fost sau sunt anjgajati ai holdingului Micula.

Cornel Popa, de exemplu, deputat PNL de Bihor, facea parte, in 2003, din comisia parlamentara care trebuia sa avizeze modificarea legislativa prin care se renunta la facilitatile acordate fratilor Micula. El a fost, insa, pana in 2000, director general al companiei Transilvania General Import-Export, a concernului condus de cei doi frati.

Pe aceasta lista mai sunt nume precum cel al fostului ministru de Finante Decebal Traian Remes.

"Filmul" afacerii a fost facut in asa fel incat marile companii producatoare de bauturi racoritoare (gen Coca-Cola) sau de ciocolata sau alte dulciuri sa foloseasca zahar importat normal, taxat cu 90% la vama, iar European Drinks sa foloseasca zaharul intrat prin zona defavorizata, fara taxe.

Mania marilor companii producatoare de dulciuri si sucuri s-a revarsat asupra fostilor guvernanti. Miza anuala era de circa 7,5 milioane de dolari, bani scutiti de la plata taxelor vamale.

Dulce mai scump

Dincolo de acest razboi, efectele facilitatilor de acest gen sunt dezastruoase pentru cultivatorii de zahar din tara noastra si pentru industria nationala de profil.

La mai putin de un an distanta de momentul integrarii europene, autoritatile de la Bucuresti au fost nevoite sa ceara UE facilitati sporite pentru investitii in acest sector. In ultimele luni s-a dus o lupta acerba pentru a-i convinge pe europeni ca suntem capabili sa avem propia cultura de zahar.

Din acest motiv, s-au cerut facilitati si s-au facut angajamente de sprijin pentru cultivatori de sfecla de zahar pana in 2008.

In contextul actualei crize mondiale, nu suntem pregatiti, insa, pentru a contracara prin efort propiu aceste efecte. Drept urmare, producatorii romani de zahar au anuntat ca vor sa majoreze pretul la poarta fabricilor, din cauza cresterii pretului de zahar brut pe piata internationala.

Cei care rafineaza zaharul, adus tot din import, estimeaza o crestere de la 15.000 la 18.000 de lei vechi pentru un kilogram, la poarta fabricii. Dealtfel, pretul zaharului nerafinat a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 25 de ani la Bursa din New York, iar la Bursa din Londra nu s-a mai vazut o asemenea cotatie in ultimii 15 ani.

Drept urmare, rafinariile romanesti nu pot vinde cu mai putin de 18-20.000 lei vechi kilogramul de zahar, este de parere Ioan Armenean, presedintele Patronatului Roman al Zaharului.

Acesta a tras o concluzie simpla, dar suficienta pentru a descrie actuala situatie: "dupa distrugerea industriei zaharului si din cauza politicii gresite duse de autoritati, Romania a ajuns, prin excelenta, importatoare de zahar brut.

Anual, sunt importate 450-500 milioane de tone si de aceea pretul mondial ne influenteaza foarte mult. Cresc preturile pe piata mondiala, cresc preturile si in Romania".

Tardiv

Presa nationala a titrat acid criza acuza din industria zaharului din Romania, precum si faptul ca, dupa ce i-a pus cruce, Guvernul vrea acum, tardiv, sa mai salveze ce se poate dintr-o ramura industriala aflata in moarte clinica.

Anul 2006 este critic pentru cultivatorii de sfecla de zahar, dar si pentru producatori.

Motiv pentru care, Patronatului Zaharului din Romania, Federatia Sindicatelor din Industria Alimentara, sindicatul "Cristal" de la "Danubiana" Roman, Federatia Cultivatorilor de Sfecla de Zahar si Organizatia Interprofesionala Nationala "Zaharul" s-au intilnit saptamana trecuta cu ministrul Agriculturii, Ilie Sirbu, pentru a discuta posibilitatile de revigorare a industriei zaharului. Sirbu a declarat ca exista un program de masuri care cuprinde de propuneri concrete de redresare si de stimulare a cresterii sfeclei de zahar.

Dintre acestea, cele mai importante se refera la controlul strict al importurilor de zahar, cresterea taxelor vamale de la 45 la 70%, pentru zaharul brut, iar la zaharul alb, de la 90 la 140%, incepind cu 1 iulie 2006.

"De asemenea, se preconizeaza ca sa se importe din tari ale Uniunii Europene, anual, maxim 10.000 de tone zahar si, in conformitate cu Memorandumul din decembrie 2002, sa nu se mai practice nici o scutire de taxe vamale pentru zonele defavorizate", a precizat Constantin Buzdugan, liderul sindicatului "Cristal" de la "Danubiana" Roman.

Liderii de sindicat au amenintat ca, in cazul in care Guvernul nu ia in seama programul propus, sa recurga la miscari sindicale.

Fabrica Zaharul Oradea, producator al marcii Diamant, proceseaza zilnic aproximativ 3.000 de tone de sfecla si preconizeaza o productie de 17.000 de tone de zahar pentru 2006. Practic, unitatea preia intreaga productie agricola de sfecla de zahar din Arad, Timis, Bihor, Satu Mare si Salaj.