Grupul de Economie Aplicata a realizat un top al oraselor in ceea ce priveste europenitatea. In focuri au fost luate municipiile Timisoara, Cluj-Napoca, Iasi si Constanta. Clujul este pe locul secund la general, dar este singurul oras care a inregistrat oscilatii. Suntem corigenti inca la multe capitole in ceea ce priveste europenitatea.
Grupul de Economie Aplicata - GEA a dat saptamana trecuta publicitatii un deosebit de interesant studiu referitor la monitorizarea performantelor autoritatilor locale si la indicii de europenitate ai unor municipii din Romania.
Indicele de europenitate este un indice compozit, format din 3 sub indicatori majori: cel administrativ, cel economic si cel socio-cultural. Fiecare dintre acestia are mai multi subindicatori.
Subindicatorul administrativ cuprinde numarul rezidentilor straini, numarul angajatilor din departamentul de integrare europeana din cadrul primariei, numarul acordurilor de infratire cu orase europene, volumul finantarilor europene atrase de administratia locala, frecventa aparitiilor in presa locala a activitatii administratiei locale pe teme de integrare europeana.
Subindicatorul economic cuprinde valoarea capitalului social subscris de firmele cu capital strain, volumul finantarilor europene atrase de IMM-urile locale, valoarea emisiunilor de obligatii municipale neajunse la scadenta si tranzactionate pe BVB, volumul exporturilor si importurilor facute de firmele inregistrate local.
Si, in fine, subindicatorul socio-cultural se refera la mobilitatea universitara (numarul de bursieri), numarul studentilor de la profile de integrare europeana, volumul finantarilor europene atrase de ONG-uri locale, schimburi culturale cu tari europene si frecventa articolelor din presa locala pe tema integrarii europene.
Pentru fiecare din acesti indicatori s-au acordat note de la 1 (cel mai slab punctaj) la 4 (punctaj maxim). Fiind vorba despre un proiect pilot, au fost alese patru municipii resedinta de judet - Cluj-Napoca, Constanta, Iasi si Timisoara - fiind reprezentate patru regiuni de dezvoltare.
Indicii au fost calculati trimestrial pentru anul 2005: aprilie - iunie, iulie - septembrie, octombrie - decembrie.
Oscilatii
Per ansamblu, in ceea ce priveste suma indicatorilor si subindicatorilor, la "indice de europenitate", dintre cele patru orase, Cluj-Napoca se situeaza pe locul secund, dupa Timisoara si inaintea municipiului Constanta si Iasi.
Surprinzator insa, Cluj-Napoca este singurul oras care nu a inregistrat un progres continuu in cele trei trimestre. Astfel, Cluj-Napoca a avut pe cele trei trimestre "notele" 2,41 - 2,71 - 2,47, in timp ce Timisoara se lauda cu 2,72 - 2,97 - 3,20, Constanta cu 2,42 - 2,46 - 2,52, iar Iasiul cu 2,03 - 2,14 - 2,29.
Astfel, daca ar fi sa ne luam dupa ultimul trimestru al anului trecut, Clujul este de abia pe un rusinos loc trei. Din patru!
Corigenti la administrativ
La subindicatorul administrativ, Cluj-Napoca este codasa, pe cei cinci indici de calcul orasul "pastorit" Boc putand concura cu Timisoara, Constanta sau Iasi doar la capitolul finantari europene.
In rest, la rezidenti straini, doar nota 2, la "angajati departament integrare europeana" nota 1 (!!) , iar la orase infratite nota 2.
Cluj-Napoca sta mult mai bine insa la capitolul "subindicator economic", unde ocupa locul secund (nota generala 2,67) la distanta de Constanta (1,67) si Iasi (1,33), dar, ce-i drept si la distanta de Timisoara, care a obtinut nota maxima.
Orasul de pe Somes sta destul de bine si la capitolul "subindicator socio-cultural", unde lupta este extrem de stransa: Timisoara 3,00, Cluj-Napoca 2,75 - Iasi 2,75 si, in fine, Constanta 2,50.
Clujul sta excelent la "numar studenti la integrare europeana" si "articol de presa despre integrarea europeana", dar slab la "finantari europene atrase de ONG" si "schimburi culturale cu alte tari europene".
Zece la socio-cultural
In continuare, GEA trage si o serie de concluzii ale studiului. In cele ce urmeaza le vom prezenta in intregime. Timisoara inregistreaza cel mai ridicat indice de europenitate dintre municipiile analizate. Ea este urmata de Cluj-Napoca si Constanta (cele doua orase au valori apropiate, cu mici variatii), si Iasi.
Pe parcursul anului trecut, municipiile Timisoara si Iasi au inregistrat ritmul cel mai ridicat de "europenizare", adica cele mai mari ritmuri de crestere ale indicelui de europenitate.
Constanta sta cel mai bine la capitolul "subindicator administrativ", datorita numarului mare de angajati in departamentul de integrare europeana din administratia locala, numarului de acorduri de infratire cu orase europene.
Desigur, putem vedea si o posibila deturnare a rezultatelor prin natura indicilor, din moment ce este cunoscut faptul ca municipiul Constanta s-a aflat in mijlocul unui scandal privind folosirea banilor europeni in 2005. Timisoara sta cel mai bine la subindicatorul economic, datorita investitiilor masive de capital strain.
De asemenea, doar Cluj-Napoca si Timisoara aveau emisiuni de obligatiuni neajunse la scadenta in perioada analizata. Timisoara si Cluj-Napoca stau cel mai bine la indicatorul socio-cultural, datorita capacitatii ONG locale de atragere a fondurilor europene.
Cel mai mare decalaj intre municipiile analizate se constata intre Timisoara si Iasi, la subindicatorul economic. Subindicatorul socio-cultural este cel mai compact, cu performante asemanatoare intre cele patru municipii analizate. Subindicatorul administrativ este singurul la care toate municipiile analizate au inregistrat progrese.
Asupra datelor obtinute din monitorizarea presei nu ne vom mai opri, intrucat, in opinia noastra, rezultatele sunt cel putin discutabile din moment ce studiul a fost efectuat asupra a doar cate doua publicatii.
Grupul de Economie Aplicata - GEA este o organizatie non-guvernamentala independenta si apolitica, fondata in 2004.
Misiunea Grupului de Economie Aplicata este de a furniza capacitatea de cercetare independenta a tuturor aspectelor economiei aplicate in Romania, de a contribui la analiza si dezbaterea politicii economice si de a furniza solutii de politica publica pentru problemele economice cu care se confrunta societatea romaneasca astazi.
GEA doreste, printre altele, sa sprijine mediul de afaceri local sa faca fata presiunilor concurentiale ale UE, prin promovarea activa a competitivitatii economice. Pentru GEA, deosebit de importanta este asigurarea a mai mult de 50 % din finantare din surse private.
Acesta este un obiectiv principal, dat fiind faptul ca multe grupuri de cercetare din Romania depind de contractele publice. Nivelul actual de finantare publica in totalitatea fondurilor noastre este de aproximativ 6%.
