Sub conducerea lui Cristian Rizea, directorul Agentiei Nationale pentru Sprijinirea Initiativei Tinerilor ANSIT a incheiat un protocol cu McDonald’s Romania, in urma caruia lantul de fast-food-uri si-a crescut semnificativ profitul.

Recent, McDonald’s s-a confruntat cu un amplu scandal, din cauza faptului ca unii consumatori au acuzat ca sufera de maladia Celiac, boala caracterizata prin intoleranta severa la glutenul continut de grau, din cauza produselor concernului american.

Un raport al Departamentului de Lupta Antifrauda a scos la lumina neregulile din activitatea lui Cristian Rizea, directorul Agentiei Nationale pentru Sprijinirea Initiativei Tinerilor (ANSIT).

"Buna ziua, ARDEAL" a atras atentia, in editiile anterioare, asupra modului in care, sub bagheta lui Rizea - finul fostului ministru al Educatiei, Alexandru Athanasiu, sume importante din finantari europene au fost deturnate. Din cauza acestui scandal, Romania nu va mai avea acces la fondurile europene din care sunt finantate proiectele pentru tineret.

Cristian Rizea, finul fostului ministru PSD al Educatiei, Alexandru Athanasiu, este acuzat ca, in perioada in care a ocupat functia de director al Agentiei Nationale pentru Sprijinirea Initiativei Tinerilor (ANSIT), a deturnat 1,6 milioane de euro proveniti din fonduri europene.

Demarat la presiunile Comisiei Europene, raportul a ajuns zilele trecute pe masa procurorilor anticoruptie din cadrul DNA. Inspectorii Departamentului de Lupta Antifrauda (DLAF) din cadrul guvernului au verificat operatiunile realizate de fosta conducere a ANSIT intre anii 2000 si 2005.

Miza cercetarilor o constituie modul in care reprezentantii agentiei au cheltuit sumele virate de Comisia Europeana in contul programului "Tineret". Pe baza concluziilor raportului, Rizea impreuna cu directorul economic al agentiei, Gheorghe Popa, au fost suspendati din functie.

In raport se arata ca parteneriatul dintre ANSIT si Comisia Europeana s-a concretizat prin finantarea a sase proiecte, in valoare totala de aproape 11 milioane de euro. Din aceasta suma, Comisia a virat agentiei peste 7,4 milioane de euro.

Cu toate acestea, platile reale decontate de responsabilii ANSIT nu au depasit 5,8 milioane de euro.

De altfel, inspectorii DLAF au gasit nereguli in derularea mai multor proiecte. Concret, ANSIT facea raportari false catre Comisia Europeana si cheltuia fondurile in alte scopuri.

In concluziile raportului DLAF se precizeaza ca "reprezentantii agentiei nationale (ANSIT - n.r.) au incalcat dispozitiile contractuale, prin utilizarea, in perioada 2000-2005, a sumei de 1.616.982,80 EUR in alte scopuri decat cele prevazute de contractele de finantare".

ANSIT, stapanul banilor europeni

In perioada guvernului PSD, existau doua structuri care se ocupau de tineret& Agentia Nationala pentru Tineret (ANT) si Agentia Nationala pentru Sprijinirea Initiativei Tinerilor (ANSIT).

In momentul in care a fost creata ANT, condusa de Daciana Sarbu, la nivelul Guvernului Nastase s-a hotarat ca fondurile europene sa fie gestionate de o alta agentie, ANSIT, trecuta in subordinea Ministerului Educatiei. La conducerea ANSIT a fost numit Cristian Rizea, membru PSD, si fin al fostului ministru al Educatiei Alexandru Athanasiu.

Asa cum BZA a aratat in editiile anterioare, din cauza modului defectuos in care au fost gestionate fondurile europene, Comisia Europeana a decis la sfarsitul anului trecut suspendarea programelor destinate tinerilor din Romania.

Mai mult, Romania este obligata in acest an sa returneze peste un milion de euro, bani cheltuiti fara respectarea de catre ANSIT a regulilor impuse de UE. In aceasta primavara, Romania nu va mai avea acces nici la fondurile europene din care sunt finantate proiectele pentru tineret, in cadrul programului "Youth".

Nikolaus van der Pas, directorul general al Directiei pentru Educatie si Cultura din cadrul Comisiei Europene, a luat aceasta decizie la inceputul lunii decembrie. "Suspendarea a fost facuta pe motiv ca programul a fost condus gresit de agentia nationala (ANSIT, n.r.)", se arata intr-un comunicat al Comisiei Europene.

Pe langa deturnarea dovedita a destinatiei fondurilor europene, Rizea a reusit "performanta" cresterii vanzarilor si implicit a profitului unor societati private.

Ajuns in fruntea ANSIT gratie relatiei de cumetrie cu ministrul Educatiei de la acea vreme, Alexandru Athanasiu, dar si apartenentei sale politice, Rizea a lansat un proiect destinat initial studentilor, prin care acestia urmau sa beneficieze de reduceri la unele servicii.

Denumit pompos "Fabrica de discount", programul a debutat cu un protocol incheiat intre ANSIT si McDonald’s Romania, ce viza acordarea unor reduceri tinerilor "merituosi".

Protocolul de parteneriat a fost semnat in august 2003, in prezenta ministrului Educatiei, Alexandru Athanasiu, de catre directorul general al McDonalts, Marian Alecu, si de directorul general ANSIT, Cristian Rizea.

Parteneriatul ANSIT – McDonald’s, accesibil pana in iunie 2005, s-a concretizat prin editarea unui numar de 20.000 de carnete cu discount-uri pentru diverse servicii si produse. Fiecare dintre acestea urma sa contina si patru file cu reduceri oferite de McDonald’s Romania, valabile in toate unitatile din tara ale companiei.

Rizea, cheia vanzarilor Mc Donald's

Potrivit protocolului, cele 20.000 de carnete cuprindeau patru file cu urmatoarele reduceri oferite de McDonald’s Romania. "Cu aceasta fila (prima fila, n.r.) beneficiezi de o reducere de 25 la suta pentru un Cheeseburger si o portie mica de cartofi prajiti cumparate impreuna.

Oferta valabila in toate restaurantele McDonald’s din Romania pana la data de 15.06.2005. Oferta de fata nu se cumuleaza cu nici o alta oferta McDonald’s. Cu fila a doua beneficiezi de o reducere de 25 la suta pentru un Hamburger si o portie mica de cartofi prajiti cumparate impreuna.

Cu fila a treia beneficiezi de o reducere de 25 la suta pentru un Hamburger si un Cheeseburger cumparate impreuna", se arata in Protocol. ANSIT era obligat sa distribuie carnetul in cadrul actiunilor organizate pe plan national si sa il promoveze prin intermediul paginii de internet a Agentiei.

In plus, ANSIT trebuia sa mentioneze in activitatile sale numele partenerului si sa distribuie materialele promotionale ale acestuia si sa distribuie in actiunile proprii materiale promotionale McDonald’s. Concernul american trebuia mentionat si ca partener in toate actiunile organizate de ANSIT.

Pe langa faptul ca, prin acest protocol, concernul american isi asigura, la nivel national, un numar de 20.000 de clienti (reducand astfel decisiv costurile implicate de discount-uri la anumite produse), beneficia si de promovarea brand-ului la toate activitatile desfasurate de Agentie.

Din protocol, mai reiese faptul ca materialele promotionale ale Mc Donaldts au fost distribuite gratuit de catre studenti, activitate denumita generic "sampling", si care implica, in mod normal, costuri ridicate.

Marian Alecu, semnatarul protocolului McDonald’s se afla la conducerea McDonald’s Romania din 1997. De trei ani, acesta a preluat si conducerea retelei in Bulgaria si Moldova.

"Relatia" dintre ANSIT si McDonald’s Romania se bazeaza si pe afinitatile politice ale reprezentantilor celor doua parti& presedintele ANSIT este membru PSD, iar directorul McDonald’s Romania, Marian Alecu, a fost un apropiat al PSD, pe vremea cand social-democratii se aflau la guvernare.

Cheia succesului McDonald’s Romania din ultimii ani ar putea fi tocmai parteneriatul cu ANSIT& cifra de afaceri a companiei McDonald’s Romania s-a ridicat anul trecut la circa 60 de milioane de euro, in crestere cu 20 la suta fata de anul precedent, in conditiile in care compania nu a mai deschis noi restaurante.

Un risc pentru sanatate

Pe langa aspectele deja subliniate, ar mai fi de precizat un aspect legat de riscurile pe care le implica consumarea produselor McDonald’s.

Patronatul lantului de restaurante McDonald’s cheltuieste anual aproape doua miliarde de lei in domeniul publicitatii, incercand sa mentina imaginea pozitiva a unei companii multinationale ecologice, primitoare si familiale.

Compania deschide anual noi restaurante in intreaga lume, insa aceasta extindere inseamna uniformizare si mai putina alegere.

Chiar daca McDonald’s isi promoveaza produsele ca fiind sanatoase, acestea contin o cantitate mare de sare si zaharuri, au un continut crescut de grasimi si scazut in fibre si vitamine. Mancarea din McDonald’s contine si numerosi aditivi.

Potrivit unor studii de specialitate, unii dintre acestia sunt cancerigeni si provoaca hiperexcitabilitate la copii.

In Romania, primul restaurant McDonald’s a fost deschis in 1995. De atunci, reteaua s-a extins in toata tara, in Cluj existand la ora actuala doua restaurante. Strategiile de marketing pe anul in curs ale concernului urmaresc rezolvarea controverselor pe care le ridica problema obezitatii.

Bolnavii de maladia Celiac acuza

Potrivit Hotnews, compania americana a fost implicata recent intr-un scandal ce viza omisiunea McDonald’s de a face publice anumite informatii legate de ingredientele din cartofii prajiti, aspect ce a dus la nemultumirea mai multor clienti.

Problema a intervenit dupa ce McDonald’s a recunoscut, la sfarsitul lunii februarie, prezenta graului si a unor compusi pe baza de lapte in cartofii prajiti pe care ii comercializeaza.

In urma anuntului, compania s-a confruntat cu o avalansa de plangeri venite din partea unor clienti care sufera de maladia Celiac, boala caracterizata prin intoleranta severa la glutenul continut de grau. Pana in prezent, au fost intentate trei procese civile impotriva concernului.

Pe de alta parte, intr-o declaratie data presei, Jack Daly, presedintele McDonald’s sustine ca "evaluarile stiintifice efectuate de doctorul Steven Taylor de la Universitatea din Nebraska confirma lipsa glutenului din cartofii prajiti".

Amenda pentru exces de grasimi

Anul trecut procurorul general din California a obligat McDonald’s sa plateasca o amenda de 8.5 milioane de dolari dupa ce compania a refuzat sa scada nivelul "grasimilor trans" din uleiul pe care il foloseste, potrivit Hotnews.

"Grasimile trans" se gasesc in majoritatea margarinelor, uleiurilor vegetale partial hidrogenate in cartofi prajiti si alimentele din fast food-uri. La temperatura camerei, acestea sunt solide sau semi-solide, avand ca efect cresterea LDL-colesterolul (colesterolul "rau").

Pana in acest moment, folosirea acestor grasimi a fost interzisa in Canada si Danemarca ca urmare a recomandarilor facute de Organizatia Mondiala a Sanatatii.