* Acordul referitor la infiintarea Fundatiei Publice Romano-Ungare "Gojdu" cu sediul in Curtile Gojdu din Budapesta a fost semnat la sfarsitul anului trecut, la Bucuresti, cu ocazia sedintei comune a Executivului Roman si Ungar * Acest acord nu face decat sa anuleze Conventia dintre Romania si Ungaria din 1937, prin care se retrocedau

Fundatiei Gojdu de la Sibiu bunurile si sumele de bani blocate anterior de Guvernul ungar 4* Guvernul Romaniei forteaza ratificarea de catre Parlament a acordului, printr-o Ordonanta de Urgenta, care insa prin nejustificarea "urgentei" este neconstitutionala * Comisia Juridica a Camerei Deputatilor s-a pronuntat

impotriva Acordului romano-ungar * Cu toate acestea, Guvernul a virat deja 500.000 de euro in contul Ambasadei Ungariei

Gojdu a cerut in testamentul sau ca bunurile sale sa revina "acelei parti a natiunii romane din Ungaria si Transilvania care tine de legea rasariteana ortodoxa", bunuri ce urmau sa fie administrate in cadrul unei fundatii.

La sfarsitul anului trecut, in sedinta comuna a Guvernelor Romaniei si Ungariei s-a hotarat infiintarea unei fundatii comune care sa administreze averea lui Gojdu, de beneficiile acesteia urmand sa se bucure atat Romania, cat si Ungaria. Acest fapt incalca insa prevederile testamentului.

Mai mult, semnarea Acordului dintre Romania si Ungaria cu privire la bunurile Fundatiei Gojdu a fost urmata, in mod nefiresc, de ratificarea acestuia prin Ordonanta de Urgenta nr. 183/2005.

Trist, dar adevarat

Fundatia Gojdu a fost infiintata de Andrei Saguna si a functionat timp de aproape 50 de ani de la moartea lui Gojdu, intre 1870-1917, fiind recunoscuta de Austro-Ungaria. Dupa 1918, sediul Fundatiei Gojdu s-a mutat la Sibiu, insa majoritatea bunurilor acesteia au ramas pe teritoriul Ungariei.

In ciuda faptului ca articolul 247 din Tratatul de Pace de la Trianon prevedea obligatia statului ungar de a "restitui bunurile fundatiilor proprietarilor acestora" si in pofida angajamentelor Ungariei de a reglementa situatia organizatiei, bunurile lui Gojdu nu au fost restituite nici pana in prezent.

Dupa tratative indelungate, in 1937 se incheie "Acordul definitiv privind problema Fundatiei Gojdu" intre Romania si Ungaria prin care statul ungar se obliga sa predea Romaniei intreg patrimoniul Fundatiei Gojdu care se gaseste pe teritoriul Ungariei cu toate drepturile si obligatiile aferente, in acord cu testamentul lui Gojdu.

Ungaria a refuzat insa sa puna in aplicare Acordul, iar cel de-al Doilea Razboi Mondial a oferit un ragaz binemeritat ungurilor.

In timpul negocierilor pentru semnarea Tratatului de Pace de la Paris, februarie 1947, Guvernul de la Bucuresti a redeschis problema retrocedarii bunurilor Fundatiei Gojdu sub forma de despagubiri platite puterilor invingatoare in cel de-al Doilea Razboi Mondial, dar Ungaria a refuzat acest lucru.

In 1952, Ungaria a nationalizat bunurile Fundatiei Gojdu, in mod ilegal, deoarece, potrivit legislatiei ungare, nu puteau fi nationalizate bunurile care apartineau unor alte state. In conflictul diplomatic dintre Romania si Ungaria privitor la Fundatia Gojdu a intervenit URSS, care a fortat Romania sa renunte la orice pretentii.

Romania s-a supus. Acordul insa viza bunurile statului roman si nicidecum pe cele ale fundatiei, adica persoana juridica de drept privat. Dupa aproape 40 de ani de la nationalizarea bunurilor de catre maghiari, chestiunea a revenit in atentia Bucurestiului si a Budapestei.

Fundatia Gojdu a fost reinfiintata in 1996, cu sprijinul regretatului Inalt Prea Sfintitului Antonie Plamadeala. Noua Fundatie avea sediul la Sibiu, dar ea functiona doar "simbolic", situatia averii lui Gojdu nefiind reglementata.

In decembrie 1999, imobilele din Budapesta apartinand fundatiei Gojdu au fost concesionate de Primaria sectorului VII Budapesta catre o firma ungaro-cipriota, desi Oficiul National de Ocrotire a Monumentelor Istorice din Ungaria a declarat Curtea Gojdu ca fiind "monument istoric ocrotit".

Aceasta concesionare a determinat reluarea demersurilor partii romane pentru reglementarea situatiei patrimoniului Gojdu. Problema Gojdu a fost inclusa in agenda comuna a discutiilor bilaterale dintre Romania si Ungaria, inregistrandu-se o serie de progrese in abordarea discutiilor.

Astfel, s-a ajuns ca problema Fundatiei Gojdu sa se afle pe ordinea de zi a sedintei duble a celor doua Executive, de la finele anului trecut. Rezultatul, desi laudat, este unul de-a dreptul nefavorabil pentru Romania. Gojdu a lasat o mostenire romanilor, chiar daca ea se afla in Ungaria.

Acum, aceasta mostenire se vrea impartita cu Ungaria, incalcandu-se dorinta din testamentul lui Gojdu, aceea de a se acorda burse tinerilor romani si ortodocsi.

Numai partea imobiliara a activelor fundatiei, reprezentata de un complex de opt corpuri de cladire situate in centrul Budapestei, a fost evaluata la peste 12 milioane de dolari, iar restul mostenirii a fost evaluat la aproximativ 800 milioane de dolari.

Acum, Curtile Gojdu sunt in curs de renovare si urmeaza sa devina puncte economice si culturale importante pentru capitala Ungariei.

Graba strica treaba

Semnarea Acordului dintre Romania si Ungaria cu privire la infiintarea Fundatiei Gojdu a fost urmata, in mod nefiresc, de ratificarea acestuia prin Ordonanta de Urgenta 183/2005.

Potrivit legii, Guvernul poate adopta o Ordonanta de Urgenta doar in situatii exceptionale a caror reglementare nu poate fi amanata, trebuind insa sa motiveze urgenta. Or, in cazul Fundatiei Gojdu, nimeni nu poate explica de ce atata graba pentru incalcarea dorintei lasate prin testament de Emanoil Gojdu.

Ordonanta a reusit sa puna Parlamentul in fata faptului implinit, pentru a evita o eventuala dezbatere in plen, discutii care ar fi putut avea un rezultat negativ.

Comisia juridica din Camera Deputatilor a respins insa proiectul de lege pentru infiintarea Fundatiei, lucru neagreat de ministrul pentru relatia cu Parlamentul, Bogdan Olteanu. Decizia Comisiei a fost luata exact in ultima zi, inaintea aprobarii tacite. PD, PC, PSD si PRM au votat contra, "pro" fiind PNL si UDMR.

La inceputul dezbaterilor, conservatorul clujean Petru Calian a solicitat respingerea proiectului pe motiv de neconstitutionalitate, dar solicitarea acestuia a fost imediat respinsa de reprezentantii forului.

Neintelegerile s-au intensificat in momentul in care deputatul PD de Cluj Daniel Buda a sustinut ca deputatii sunt pusi sa aleaga "intre doua rele".

Calian se opune

Ca si cand toate cele prezentate nu ar fi fost de ajuns, Guvernul Romaniei a virat deja Ungariei 500.000 de euro pentru renovarea curtilor lui Gojdu de la Budapesta. Ungaria urmeaza sa-si puna si ea partea de 500.000 de euro.

Deputatul PC de Cluj Petru Calian, contestator infocat al proiectului de infiintare a fundatiei comune, a plecat la sfarsitul saptamanii trecute la Budapesta pentru a vedea in ce este investit milionul de euro.

"In primul rand, acesti bani au fost alocati ilegal, in baza unei Ordonante de Urgenta neconstitutionale, iar in al doilea rand vreau sa vad si eu curtile in care vor fi investiti acesti bani", ne-a declarat Calian.

Gojdu, avocatul romanilor

Emanuil Gojdu s-a nascut la 9 februarie 1802, intr-o familie de aromani originari din Moscopole (Albania), familie stabilita la Oradea. Dupa terminarea liceului in orasul natal, Gojdu a urmat studiile universitare juridice la Budapesta, Bratislava si Viena. In 1824 si-a inceput cariera de avocat la Budapesta, ca stagiar la biroul unui avocat sarb.

In scurt timp, Gojdu s-a afirmat si si-a deschis propriul birou de avocatura. Gojdu a fost primul care a inlocuit limba latina cu limba maghiara in intentarea actiunilor consiliilor judecatoresti din Buda si Pesta. In urma numeroaselor procese castigate, Gojdu a ajuns la o situatie materiala buna.

In mediile politice ungare era foarte apreciat pentru competenta sa, spiritul sau deschis si aptitudinile sale catre interculturalitate, desi era cunoscut ca un promotor consecvent al intereselor romanesti.

Emanoil Gojdu a fost semnatar al Programului Politic de la Pesta al Revolutiei din 1848, in care se stipula necesitatea folosirii neingradite in Transilvania a limbii romane in scoli, biserici si in problemele interne ale romanilor.

Mai mult decat atat, Gojdu cerea prin programul politic ca la Ministerul Cultelor de la Pesta sa se infiinteze o sectie care sa se ocupe de scolile si bisericile romanilor care tin de "legea rasaritului" - religia ortodoxa.

Gojdu s-a retras din viata politica militanta in 1869, fiind numit, la Budapesta, consilier la Curtea de Casatie, functie pe care a detinut-o pana la moartea sa, in februarie 1870.