Comitetul de initiativa Bolyai si maghiarimea radicala care a promovat prin diverse mijloace ruperea Universitatii Babes-Bolyai au primit, la sfarsitul saptamanii trecute, o puternica lovitura.

Profesorii de etnie maghiara au decis prin vot, in cadrul Adunarii Generale a UBB, ca Universitatea clujeana nu se scindeaza pe criterii etnice.

Ramane de vazut in ce masura decizia profesorilor de etnie maghiara din UBB va influenta incercarea radicalimii maghiare de a proclama, in 15 martie la Odorheiul Secuiesc, autonomia tinutului Secuiesc.

Adunarea generala a cadrelor de etnie maghiara de la Universitatea Babes-Bolyai (UBB), eveniment care a avut loc la sfarsitul saptamanii trecute, a decis cu 40 de voturi pentru, 22 impotriva si 22 abtineri din totalul voturilor valabil exprimate, ramanerea cadrelor didactice maghiare in Universitatea Babes-Bolyai. Cu alte cuvinte, s-a dat un vot negativ scindarii UBB.

In adunarea generala s-au conturat doua tabere cu pozitii diametral opuse& cea pro-scindare, condusa de Kovacs Lehel - lector in cadrul Facultatii de Matematica - si cea care sustine pastrarea actualei formule a Universitatii - condusa de Levente Salat, prorector al UBB, seful liniei maghiare a Universitatii si fost sef al Fundatiei Soros pe Cluj. Potrivit informatiilor noastre, cele doua tabere s-au infruntat de pe pozitii relativ egale, ceea ce a facut ca fiecare vot sa conteze pentru soarta Universitatii.

Ar fi de reamintit faptul ca Levente Salat s-a pronuntat, in repetate randuri, impotriva scindarii Universitatii si Senatul UBB a respins, in urma cu cateva zile, cererea inaintata conducerii UBB de o parte dintre profesorii maghiari, prin care se cerea infiintarea a trei facultati cu predare in limba maghiara.

Acesta ar fi reprezentat, de fapt, primul pas spre realizarea scindarii UBB, prin infiintarea Universitatii Maghiare. Alaturi de Comitetul de Initiativa Bolyai, acest obiectiv este sustinut de episcopul reformat Tokes Laszlo, dar si de Toro Tibor si deputatul UDMR de Cluj Konya Hamar Sandor, reprezentanti ai aripii radicale a maghiarimii.

Conform solicitarii acestora, din anul universitar 2006-2007 ar fi trebui sa inceapa functionarea universitatii de stat in limba maghiara.

Acest proces ar implica si predarea a 25% din infrastructura UBB, inclusiv campusurile universitare din judetele Mures, Harghita si Covasna, precum si o parte a cladirii principale din Cluj-Napoca.

Manipulare grosolana

Universitatea Babes-Bolyai s-a confruntat in ultimul timp cu numeroase presiuni venite din partea liniei maghiare a Universitatii, care doreste scindarea facultatilor si a catedrelor pe criterii etnico-lingvistice.

Partea maghiara a apreciat ca nu este vorba despre o scindare, ci mai degraba de o re-aranjare interna, in care liniile de invatamant in limba maghiara sa fie organizate in trei facultati maghiare in cadrul UBB - stiinte ale Naturii, stiinte Umaniste si stiinte Sociale.

Comitetul de Initiativa Bolyai a elaborat si un memoriu pe aceasta tema, prin care a obtinut o asa-zisa victorie intrucat a fost semnat de 149 de profesori maghiari.

Ca urmare a acestor presiuni, Senatul Universitatii Babes-Bolyai, intrunit in 20 februarie, a hotarat cu 86 de voturi pentru si noua abtineri pastrarea facultatilor existente in UBB, cu structura multilinguala actuala si neaprobarea scindarii facultatilor pe criteriile enuntate de maghiari.

Mai mult de atat, proiectul a avut ca scop si aprobarea programul "Actiuni pentru afirmarea profilului multicultural si dezvoltare interculturala la Universitatea Babes-Bolyai", act care reconfirma organizarea multilinguala existenta si stimuleaza sporirea competitivitatii prin urmarea practicilor europene actuale.

Rectorul UBB, Nicolae Bocsan, si-a aratat in nenumarate randuri dezaprobarea fata de acest grup de initiativa, care, dupa parerea lui, are ca scop patarea imaginii si a reputatiei UBB.

Totodata, Bocsan a dorit sa stopeze si manipularea prin dezinformare care se practica in acest moment de catre grupul maghiar de initiatori.

"Un grup nereprezentativ din punct de vedere profesional, fara nici o contributie individuala majora in Universitatea Babes-Bolyai, difuzeaza in presa interna, mai nou si pe plan international, o seama de neadevaruri si falsuri despre organizarea multiculturala la Universitatea Babes-Bolyai.

Precizez ca persoanele care duc aceasta campanie nu au nici calitatea morala, nici cea profesionala - mai ales aceasta din urma - ca sa se exprime, atata timp cat nu au contributii profesionale semnificative in Universitatea Babes-Bolyai, nu au calificarea profesionala reclamata de statutul de universitar, nici macar titlul de doctor.

UBB nu este nici o organizatie civica, nici sindicat", a declarat Nicolae Bocsan, rectorul UBB.

Totodata Bocsan a precizat ca in cadrul universitatii exista studii complete in limbile romana, maghiara, germana si studii iudaice la toate nivelurile si ca nu a fost niciodata vreo plangere probata din partea liniei maghiare sau vreo decizie impusa, intrucat toate liniile de studiu se bucura de autonomia decizionala.

Implicari politice

Mai mult de atat, rectorul a spus ca problemele aparute, si care in mod normal nu tin de universitate, provin in urma implicatiilor partidelor politice in viata universitara. "Hotararea senatului a fost clara.

Plus ca ministerul sustine caracterul multicultural al universitatii, iar autonomia institutiei, cel putin in cazul nostru, a fost in favoarea minoritatilor. Noi avem planuri mult mai imporatnte decat discutiile cu astfel de grupuri, care ne fac sa pierdem timpul.

Vrem sa intram in primele 500 de universitati ale lumii si sa ne intarim sistemul organizarii multiculturale instalat prin Carta Universitatii Babes-Bolyai", a adaugat rectorul UBB.

Decizia senatului este sustinuta si de conducerea si colaboratorii programului de Studii Iudaice din cadrul UBB, care vad in programele aplicate de universitate, la nivelul studiilor minoritatilor, o serie de experimente reusite, care au ca scop cimentarea si pastrarea multiculturalismului.

Iar incercarile liniei maghiare de studiu de a aduce atingere cadrului cultural existent nu fac decat sa dauneze comunitatii din care si acestia fac parte. "Incercarile trebuie stopate. Noi dorim sa pastram multiculturalismul. E o lipsa de bun simt ceea ce se intampla.

Mai mult de atat, e o blasfemie sa se invoce marturia unor personalitati, care sunt aproape sigur ca nu au nici o idee despre ceea ce se intampla in cadrul universitatii.

E o tentativa de a distruge a doua oara mladitele culturale ale vietii evreiesti", a marturisit Ladislau Gyement, decanul Facultatii de Studii Europene.