Search Corporation- Iptana au fost selectate de Bechtel pentru a proiecta Autostrada Transilvania. Contractul era estimat la suma de 42 de milioane USD, insa, banii ar fi intrat in conturile celor doua firme pentru o lucrare care a mai fost executata.

Fapt dovedit de cotidianul Buna ziua, Ardeal, Iptana, fostul Institut de Proiectari pentru Transporturi Auto, Navale si Aeriene din subordinea MTCT, a efectuat inca din 1991 studiul de amplasament pentru viitoarea autostrada.

Renegocierea contractului pentru autostrada Transilvania a scos din carti societatile Search Corporation SRL si Iptana SA, legate ombilical de magnatul romano-american Michael Stanciu.

Guvernului Tariceanu a impus, sub forma unei noi clauze a contractului cu compania Bechtel - antreprenorul general al autostrazii, ca tronsoanele ramase neproiectate sa revina unei alte firme care va fi desemnata de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR).

Pana in prezent, cele doua societati de proiectare au lucrat pe tronsonul Campia Turzii – Cluj si Suplacu de Barcau-Bors.

Ar fi de subliniat ca, in timp ce fostul contract cu compania Bechtel lasa posibilitatea pentru societatile lui Stanciu de a monopoliza intregul proiect, modificarile aduse contractului ii restrange acestuia accesul la doua tronsoane.

In ciuda acestui aspect, Iptana si Search s-au infruptat pe deplin din "cascavalul" autostrazii Transilvania, incasand in doua randuri banii pentru aceeasi lucrare.

Contractul cu compania americana Bechtel a fost renegociat de Guvernul Tariceanu. Conform unei noi clauze introduse in contract, CNANDR va desemna castigatorul contractului pentru proiectarea mai multor tronsoane de autostrada.

Astfel, Search Corporation si Iptana, societatile selectate de Bechtel pentru proiectarea intregii autostrazi contra sumei de 42 de milioane USD, ies din joc. Pana in prezent, cele doua firme bucurestene, legate de magnatul Michael Stanciu, au efectuat lucrari pe tronsonul Campia Turzii – Cluj, Suplacu de Barcau – Bors.

Pretul platit de Bechtel pentru aceste servicii nu a fost facut cunoscut, desi este vorba de fonduri publice. Insa, conform deciziei Guvernului Romaniei, tronsoanele ramase neproiectate vor fi efectuate de o alta societate de profil, iar decizia va apartine CNANDR.

Cotidianul Buna ziua, Ardeal a aratat in cadrul unei ample anchete jurnalistice faptul ca Iptana a realizat un proiect al autostrazii Transilvania incepand cu anul 1991. Mai mult, omul de afaceri Michael Stanciu a incasat si plata pentru aceasta lucrare.

Prima plata efectuata de Ministerul Transporturilor catre IPTANA, preluata de afaceristul Michael Stanciu, a avut loc in perioada 1997-1999, iar intreaga documentatie, in sase volume, a fost inaintata Bancii Mondiale de Guvernul Ciorbea.

Proiectul abandonat a fost reluat de Executivul PSD in 2004, care a platit inca o data acelasi grup de firme pentru servicii identice in momentul in care Bechtel le-a angajat ca subcontractori. Coordonatorul proiectului efectuat de Iptana in 1991, inginerul Mircea Petre Georgescu este in prezent angajat al Search Corporation.

Discutia telefonica purtata de reporterii nostri cu inginerul Georgescu n-a facut decat sa confirme cele aratate mai sus. "In mare masura proiectul a ramas acelasi. De fapt, Iptana a facut in 1991 un studiu de amplasament pentru autostrada, iar in general culoarele au ramas aceleasi", a aratat Georgescu.

De la fostul angajat Iptana am aflat ca studiul a durat patru luni, iar in cadrul acestui proiect au lucrat 25-30 de persoane care au batut cu piciorul intregul traseu. Inginerul Gerogescu nu a reusit sa clarifice care au fost motivele pentru care trebuia refacut un studiu costisitor, si mai ales de ce s-a platit aceeasi munca de doua ori.

Mircea Petre Georgescu motiveaza abandonarea pentru o perioada indelungata a proiectului inceput inca din 1991 prin faptul ca fondurile necesare construirii autostrazii Transilvania au fost greu identificate.

Din pacate, MTCT, institutia responsabila de aceasta abuz asupra banului public, nu a dat curs pana in prezent solicitarilor noastre privind suma alocata in 1991 pentru studiile efectuate de Iptana. Secretomania a ramas, in continuare, o componenta a politicii Bechtel.

Bechtel, zgarcit in declaratii

Contactat de redactorii nostri, Bogdan Sgarcitu, purtatorul de cuvant al companiei Bechtel, nu a dezvaluit suma platita firmelor Iptana-Search pentru proiectarea celor doua tronsoane, desi provenienta banilor a fost din fonduri publice. "Potrivit contractului renegociat, problema proiectarii va reveni CNANDR.

Noi terminam proiectarea pe aceste doua sectiuni& 2B- Campia Turzii –Cluj si 3C – Suplacu de Barcau- Bors. "Purtatorul de cuvant al Bechtel s-a dovedit a fi la fel de zgarcit in declaratii si cu privire la motivele care au dus la preluarea de catre stat a proiectarii autostrazii.

Deranjant de intrebarile redactorilor BZA, David Suciu, vicepresedintele Search Corporation a refuzat un dialog, motivand acest lucru prin dezvaluirile anterioare ale ziarului nostru cu privire la Michael Stanciu, seful sau. "Nu am calitatea sa comentez motivele care au dus la aceasta decizie a guvernului. Nu inteleg grija dumneavoastra.

Ati scris lucruri neadevarate despre dl.Stanciu si nici nu ati vorbit cu el", a conchis Suciu.

In primul rand, Search Corporation era responsabila de proiectarea unei autostrazi de mare importanta pentru Transilvania, iar conturile firmei urmau sa fie bine rotunjite din fonduri publice.

Mai mult, Search corporation a incasat deja o suma pentru lucrarile efectuate pana in prezent, insa cunatumul acesteia este tinut secret, atat de Bechtel, cat si de reprezentantii firmei lui Michael Stanciu. Mentionam ca, patronul Stanciu nu a fost de gasit, din nou, pentru a discuta cu presa.

Domnul a dat, Stanciu a luat

Simbioza dintre Iptana si Search Corporation a fost dezvaluita in mai multe randuri de BZA. Fuziunea dintre cele doua societati se petrecea chiar dupa Revolutie, cand americanul de origine romana Michael Stanciu a decis sa-si incropeasca o afacere in Romania.

Intr-un interviu aparut intr-o publicatie mondena, Stanciu declara cu patos ca s-a intors din SUA "la porunca lui Dumnezeu pentru a lua in piept Golgota Romaniei".

Surse din MTCT sustin ca FPS a vandut renumitul institut de cercetare si proiectare pentru transporturi terestre (auto si feroviare), navale, si aeroportuare al Ministerului Transporturilor, SC Iptana SA Bucuresti prin metoda privatizarii prin subevaluare.

"Initial, in 1991, s-a pornit sub forma unei societati mixte, Iptana-Search, in care capitalul american reprezenta 51% iar cel romanesc 49%, ulterior, in 1999, cumparandu-se cele 49% de actiuni detinute de Iptana", explica Stanciu intr-un alt interviu acordat revistei Antreprenorul, in nr.3 din anul 2001.

Reprezentantii Iptana sustin ca in 1999, datorita unor incompatibilitati si a confuziei de nume s-au retras din societatea mixta romano-americana Iptana-Search SRL, asadar nu mai exista nici o legatura intre americani si romani.

Din declaratia semnata de directorul Cornel Martincu reiese faptul ca Iptana a trecut printr-un soi de reorganizare, astfel ca, in prezent apartine angajatilor si fostilor angajati ai societatii.

Surse confidentiale sustin, insa, ca Iptana ar fi, in continuare, dirijata de o persoana inrudita cu Michael Stanciu. Michael Stanciu relata intr-un interviu acordat unei publicatii cu caracter monden modul in care a intrat in actionariatul Iptana& "L-am primit definitiv pe Iisus in inima mea.

Porunca Lui era clara& "Michael, du-te inapoi si fa ceva pentru tara!". Cum ajunsesem inginer de constructii civile, m-am gandit la drumuri. stiam in ce hal le lasasem in 1979, asa ca am abandonat slujba, casa de lux din zona rezidentiala, jeep-urile si toate visurile legate de America si am aterizat la Bucuresti.

Incercasem sa devin american, dar nu reusisem sa ajung decat un... ro-merican, intrucat sangele apa nu se face. Impreuna cu socrul meu am pus bazele firmei Search Corporation si am trecut la treaba.

Secretarul de stat la Ministerul Transporturilor de atunci, d-l Alexandru Dobre, ne-a primit cu toata amabilitatea, visa si dumnealui, ca si noi, la zile mai bune. Am semnat protocoale, am angajat primii trei ingineri. Vedeam deja doua tronsoane de autostrada terminate pana la ora asta& Sibiu - Deva si Bucuresti - Brasov."

In cumpararea actiunilor Iptana, Michael Stanciu a avut parte de sprijinul total al fostului secretar de stat de la ministerul Transporturilor, Alexandru Dobre, devenit intre timp presedinte al Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii (ARACO).

De altfel, si Stanciu este membru in Consiliul Central al organizatiei, alaturi de Dobre, care intre timp si-a pierdut functia de presedinte. ARACO este membra a Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR), aflata sub tutela afaceristilor George Copos, Dinu Patriciu si George Paunescu.

Cu Iptana si Search Corporation, Michael Stanciu a obtinut contracte de sute de milioane de dolari.