In judetul Cluj (6.674 kmp, adica 2,8% din suprafata Romaniei), din cei 684.383 locuitori - din care 472.622 domiciliaza in mediul urban iar 211.761 in mediul rural, in 75 de comune - potrivit datelor furnizate de catre Inspectoratul Judetean de Politie Cluj, doar 24 sunt dati disparuti.
Deloc surprinzator, certatii cu legea sunt in numar mult mai mare. Un lucru foarte interesant este insa faptul ca dintre toti cei care sunt dati in umarire generala (UG) pentru diferite actiuni ilegale, reprezentantele sexului feminin reprezinta un numar mai mare decat barbatii.
Astfel, Cristiana Jeszenszk,Valer Luca, Francisc Rezes, Maria Nicoleta si Claudiu Simon Todor sunt dati in umarire generala de catre organele de politie pentru furt calificat.
In ceea ce priveste infractiunile de omor deosebit de grav, doar doi clujeni au ales sa isi faca singuri dreptate si anume Cristian Doru Pilut din Turda si Iacob Pilut, din comuna Frata. Pentru lovirea unui cetatean, Attila Lakatos este cautat de catre organele competente, iar pentru vatamare, UG este Mihai Romulus Man din Turda.
Turdeni ilegali
Alti certati cu legea sunt Aurelia Livia Henarz, cautata de catre toate organele de politie pentru savarsirea de inselaciune prin fals, Iurie Nani pentru talharie, Dominic Anton Vasilas pentru inselaciune si Ionel Marinel Pop, pentru fals in declaratii si fals privind identitatea.
Florin Genevar Rostas este turdeanul care s-a saturat de viata in Romania si a decis sa se mute in afara granitelor. Din pacate, nu a urmat procedurile legale, ci a trecut fraudulos granita, in prezent fiind dat in UG si cautat de catre organele de politie.
In ceea ce priveste conducerea fara permis auto, exista doar doi infractori UG si anume Dorin Patucsi din Baisoara si Mihai Vasilas din Turda si doar un singur UG pentru conducerea unui autoturism sub influenta alcoolului - Valeriu Hideag din comuna Iara.
Daca pentru clujeni lucrurile nu stau deloc rau, turdenii au toate motivele de ingrijorare. Potrivit datelor furnizate de catre Inspectoratul Judetean de Politie Cluj, cei mai multi infractori care s-au sustras de la satisfacerea pedepselor si sunt in prezent urmariti general provin sau domiciliaza in localitatea Turda.
Atentie la neatentie
Chiar daca pe raza judetului Cluj rata infractionalitatii este destul de scazuta, primul pas spre evitarea comiterii oricarei actiuni ilegale o constitiue prevenirea.
Mai mult, chiar si pe raza municipiului, clujenii au toate motivele sa se simta in siguranta, caci agentii de politie se confrunta cu cazuri minore.
Cu toate acestea, pentru ca situatia sa ramana la fel de imbucuratoare, politistii sunt nevoiti sa munceasca mult in ceea ce priveste constientizarea cetatenilor cu privire la posibilele infractiuni.
Tocmai de aceea, fiecare sectie de politie din Cluj-Napoca are mana libera sa isi "pastoreasca" zona pe care o are in administrare asa cum crede de cuviinta.
Astfel, politistii de la Sectia 1 promoveaza un program de constientizare si informare a cetatenilor in ceea ce priveste infractiunile cele mai des intalnite.
Astfel, clujenii sunt atentionati in ceea ce priveste o poseta lasata neglijent pe spatarul scaunului in timp ce posesoarea ei nu o are in campul vizual, telefonul lasat neglijent si la vedere "amatorilor" sau portmoneul aflat in buzunarul unei haine lasate pe spatele scaunului si departe de campul vizual al posesorului de drept.
De la scoala
Mai mult, politistii fac tot posibilul sa avertizeze cetatenii pentru a nu deveni victime. Acest program este sprijinit de pliante care se gasesc in majoritatea institutiilor clujene dar si in magazine, unde este un flux continuu de oameni.
Pentru ca orice lucru bun incepe de pe bancile scolii, politistii clujeni vor continua acest program prin intermediul politiei de proximitate si in scoli.
Politia de proximitate se constituie ca un serviciu public in folosul comunitatii, care sprijina, coordoneaza si pune in valoare capacitatea de autoaparare a colectivitatii.
Acest lucru se realizeaza prin crearea unui parteneriat intre politie pe de o parte si cetateni, unitati scolare, biserica, medii de afaceri, ONG-uri sau autoritati publice pe de alta parte, in scopul rezolvarii problemelor cu impact asupra vietii sociale, crearii unui climat de siguranta civica si imbunatatirea calitatii vietii.
