Datoriile astronomice catre stat acumulate de Clujana au dus la lichidarea societatii. In 1998, societatea a fost inchisa si peste 5000 de angajati au fost concediati.
In procesul de executare silita, AVAB-ul a urmarit vanzarea activelor neproductive ale societatii si valorificarea in bloc a nucleului productiv in vederea mentinerii specificului de activitate si a marcii Clujeana. Pana in anul 2003, au fost vandute 19 active contra sumei de 1,7 milioane USD.
Clujana a devenit istorie dupa 1998, cand fabrica si-a inchis portile iar peste 5.000 de angajati au fost trimisi in somaj. Prin procesul de lichidare, AVAB a reusit valorificarea a 19 active, iar in urma acestui demers au fost recuperate 1,7 milioane USD.
Cotidianul Buna ziua, Ardeal dezvaluie rolul major pe care l-a avut echipa ICE Arpimex in declinul emblematicei fabrici de incaltaminte Clujana. ICE Arpimex Bucuresti a fost in perioada comunismului societatea de comert exterior pe sectorul industriei usoare.
Directorii Arpimex erau oamenii lui Ceausescu pusi in legatura cu SUA si state din Occident, dupa modelul altor unitati de comert exterior precum ICE Dunarea sau ICE Carpati .
In mod ciudat, echipa Arpimex a pus mana pe activele a trei fabrici de incaltaminte din tara aflate in lichidare& Clujana, Medimpact Medias si Valceana. Cum a reusit, cititi in BZA.
Privatizarea fabricii de incaltaminte Clujana a fost un esec.
Desi Clujana a reusit in cele doua decenii de cand a luat aceasta denumire sa creeze o marca de incaltaminte apreciata atat in tara, cat si peste hotare, in mod greu explicabil si-a pierdut piata de desfacere dupa caderea comunismului.
Intre timp datoriile la bugetul de stat, precum si la alti creditori au crescut in mod alarmant. In 1998 Clujana a fost inchisa, iar peste 5000 de angajati au fost concediati.
Un raport al AVAB-ului din 2002 preciza ca potrivit contractului de cesiune al creantei incheiat cu Bancorex, valoarea totala a creditelor preluate se ridica la incredibila suma de 9,6 milioane de dolari, aproape 10 milioane de dolari. Din aceasta suma, AVAB a recuperat pana in februarie 2002 doar 2,4 milioane dolari.
In perioada aprilie 2002- octombrie 2003, AVAB-ul a valorificat prin licitatii publice, conform Ordonantei de Urgenta nr.51/1998, 19 active din patrimoniul societatii Clujeana, incasand suma de 1.719.663 USD.
Dupa vanzarea activelor mentionate, fosta conducere PSD a CJ Cluj a cerut autoritatilor centrale sa transfere in patrimoniul judetului actiunile si bunurile fabricii. Ex-conducerea CJ Cluj estima reluarea productiei pana in anul 2004.
Insa acest plan s-a dovedit a fi unul fantezist, in plus concretizarea lui ar fi necesitat sume uriase de la bugetul judetean pentru investitii la Clujana. Actuala conducere a CJ Cluj a gasit solutia viabilizarii fabricii Clujana prin vanzarea activelor neutilizate ale societatii.
Clujana "incaltata" de DIE
In epoca Ceausescu, Clujana exporta incaltaminte in SUA prin unitatea de comert exterior ICE Arpimex, care asemenea societatilor ICE Carpati, Terra, Argus sau ICE Dunarea, erau controlate de Directia de Informatii Externe (DIE). ICE Arpimex era sub comanda ofiterului DIE Didi Secrieru, fost coleg cu Dan Voiculescu.
Didi Secrieru arata in presa centrala modul in care erau alimentate conturile secrete ale ex-presedintelui Ceausescu prin Arpimex, care comercializa in SUA bocanci romanesti, inclusiv de la Clujana, la pretul de 8 USD perechea. La fiecare pereche de incaltaminte vanduta, 1 dolar ajungea intr-un cont intermediar, iar 7 in conturile Arpimex.
Potrivit surselor noastre, din echipa de conducere a ICE Arpimex mai faceau parte Constantin Oancea, Emil Coliban, Doina Dobre si Lena Bejan. Dupa caderea regimului comunist, echipa Arpimex a intrat in afaceri pe cont propriu, fiecare din cei mentionati fiind in prezent patroni ai unor firme de comert si productie incaltaminte.
Firmele pe care le detin au cumparat active la Clujana SA, Medimpact SA Medias si Valcena SA- cele mai importante fabrici de incaltaminte din tara.
Cele trei fabrici emblematice pentru industria usoara din Romania nu erau necunoscute pentru fosta echipa ICE Arpimex, intrucat, asa cum aratam, unitatea de comert exterior din perioada lui Ceausescu se ocupa de toate contractele de export pe acest segment.
In mod curios, produsele Clujana, Medimpact Medias si Valceana nu au mai avut cautare pe piata externa in anii 90 si in cativa ani au ajuns la colaps.
La licitatiile organizate de AVAB in perioada 2002-2003 au participat si castigat active ale fabricii Clujana societatea C.O.Group SRL- patronata de Constantin Oancea, precum si firmele detinute de Emil Coliban si Doina Dobre.
Antena lui Voiculescu, infipta in Clujana
Potrivit informatiilor noastre, Oancea a cumparat un activ retras, mai exact intrarea principala la Clujana, plus Creatia (utilaje si cladire) si Sedevistica (modelele de incaltaminte). Spatiul a fost cumparat cu aproximativ 60.000 USD, iar valoarea acestuia a crescut foarte mult pana in prezent.
Conform surselor noastre, spatiul pe care il detine Constantin Oancea la Clujana are un pret de piata de 1 milion de euro. Insa, Oancea nu intentioneaza sa-l vanda.
In cercurile de la Clujana se vorbeste despre planul lui Oancea de a da spatiul in folosinta chiar Antenei 1, televiziune patronata de fostul sau coleg de breasla Dan Voiculescu.
Initial, echipa ICE Arpimex a inchiriat spatiile de la Clujana contra sumei de 1 marca germana/mp, iar apoi, aceiasi oameni au fost participanti si castigatori la licitatiile organizate de AVAB.
"Investitorii strategici" desemnati de AVAB drept castigatori au pastrat cea mai calificata forta de munca din Clujana si au luat liniile de productie, insa in majoritatea cazurilor problemele au inceput de la muncitorii care nu lucrau cu forme legale sau nu erau platiti la timp.
De exemplu, Doina Dobre a renuntat la spatiul din Clujana anul trecut si a obtinut 350.000 euro din vanzarea acestuia.
Firma SC C.O. Group SRL inregistrata in Bucuresti cu sediul la Cluj, detinuta de Constantin Oancea, si-a suspendat activitatea la data de 18 mai 2004. Potrivit bazei de date publice a Ministerului Finantelor Publice, firma infiintata de Oancea in anul 2001 lucra deja in pierdere in anul 2003. Potrivit bilantului din anul 2003, SC C.O.
Group SRL care avea 12 angajati a inregistrat pierderi de peste 660 milioane de lei. Totodata, firma apare la sectiunea contribuabili in executare silita pentru datorii de 62 de milioane de lei vechi la bugetul de stat.
Echipa de experti in comert exterior de la defuncta ICE Arpimex nu a fost la fel de operativa in cazul Clujana ca pe vremea cand aducea bani statului precum si lui Ceausescu din contractele fabricii.
Desi conform cerintelor AVAB, investitorii de la Clujana aveau obligatia de a mentine profilul unitatii, adica productia de incaltaminte, acest aspect nu a fost respectat. In prezent Clujana SA mai are aproximativ 20 de angajati, iar veniturile sunt obtinute din vanzarea pantofilor ramasi pe stoc.
Singurele spatii ramase nevandute sunt Tabacaria si centrala termica. In ciuda insistentelor, redactorii BZA nu au reusit sa-i contacteze telefonic pe bucurestenii care au pus mana pe spatiile celei mai importante fabrici de incaltaminte din Ardeal. Vom reveni.
