Muzeografii oradeni au facut o descoperire arheologica de senzatie. In urma cu doua saptamani, in urma unor sapaturi de rutina in zona Salca (in perimetrul fostei fabrici de bere), arheologii Sorin Bulzan, Gruia Fazecas si Doru Marta au scos la lumina cel mai vechi schelet uman gasit pana acum in Ardeal.

Descoperirea a produs senzatie cu atat mai mult cu cat mormantul, care apartine culturii Salca si dateaza din perioada eneolitica, se afla intr-o stare de conservare foarte buna. Langa scheletul "oradeanului" care traia acum aproximativ 5.500 de ani, au mai fost gasite mai multe vase din ceramica arsa pictata.

Ucis pentru o zeitate

Specialistii Muzeului Tarii Crisurilor spun ca scheletul este al unui adolescent care nu avea mai mult de 14-15 ani cand a fost ucis.

Primele supozitii arata ca, judecand dupa pozitaia in care a fost gasit si dupa vasele ceramice din mormant si urna care i-a fost pusa pe piept, cel mai probabil tanarul a fost victima unui sacrificiu uman, ca un omagiu adus unei divinitati feminine.

Mormantul se afla la o distanta de sase metri de locuinta descoperita in situl arheologic si apartine culturii Oradea-Salca-Herpaly. Este cel mai vechi complex arheologic descoperit in Bihor si care schimba imaginea culturii Salca conturata pana azi.

Scheletul, impreuna cu artefactele din mormant, au fost transportate la Muzeul Tarii Crisurilor, unde vor intra intr-un amplu si laborios proces de restaurare, inainte de a ajunge in vitrinele expozitionale.

"S-ar putea ca acest complex sa fi fost o ofranda pentru o divinitate subpamanteana" povesteste arheologul Sorin Bulzan, coordonatorul operatiunii din situl Salca.

"Adolescentul ar fi putut fi sacrificat in ritualuri tinand de imbunarea divinitatii fertilitatii si vegetatiei in timp de seceta sau alte calamitati naturale, divinitate aflata pamant. Dovezi, sunt.

Tocmai abundenta de material, vasele depuse sub mort, oasele de animale ar putea demonstra veridicitatea sacrificiului", mai zice Bulzan. In mormant, alaturi de vasele de ceramica intregi sau sparte au mai fost aruncate ca ofrande si parti din corpul unor animale. "In acest caz este neobisnuita asezarea mormantului", considera arheologul.

"De obicei, in culturile transilvanene din perioada eneolitica, copii erau inmormantati sub locuinta, dar acesta a fost la sase metri de locuinta descoperita cu aceeasi ocazie, iarasi un semn ca ar fi fost un sacrificiu.

Prin asezarea tanarului, in pozitia de fetus se confirma credinta din vechime ca omul se reintegreaza in Pamantul Mama. Era o perioada in care se credea in divinitatile de sex feminin. In locuinta ancestrala s-au descoperit vase din ceramica pictata, oase de animale, ceramica pentru gatit, vase de provizii.

Structura de rezistenta a casei era din stalpi de lemn, care sprijinea peretele de impletitura de nuiele, peste care s-a aplicat cate un strat gros de lut. Complexul a fost incendiat, iar acei pereti cu lut s-au vitrifiat, incat au capatat rezistenta unei caramizi", relateaza Sorin Bulzan.

Din greseala

Descoperirea, cu care se va putea mandri Oradea mult timp de acum incolo si care a readus in atentia specialistilor din intreaga tara valoarea si importanta vestigiilor scoase la lumina zilei din siturile bihorene, a fost mai mult urmarea unor imprejurari favorabile.

Dupa cum recunosc si arheologii, scheletul a fost gasit din greseala pentru ca nimeni nu se astepta ca pe acel amplasament sa existe un mormant.

Dupa cum scrie legea, orice lucrari de constructii care presupun sapaturi in zone considerate de interes istoric si arheologic deopotriva se deruleaza doar dupa ce specialistii de la muzeu elibereaza terenul de sarcina istorica.

Asta inseamna ca, anterior demararii lucrarilor constructiei, arheologii deschid un santier pentru a salva aventualele artefacte. Asa s-a ajuns si la descoperirile din zona Salca, care au scos la iveala vestigii istorice de o foarte mare valoare.

"Sambata, 18 martie, in timp ce se desfasurau lucrarile de degrevare de sarcina istorica de la o rampa din spatele centrului comercial Lotus Market, un muncitor a observat o pata de pamant de culoare ciudata, in timpul sapaturilor cu buldozerul", spune Sorin Bulzan.

S-a dat repede alarma si, in cateva clipe, toti colegii de breasla au incetat lucrarile si s-au adunat in jurul gropii. Cu ochii cat cepele muncitorii din situl Salca au asistat la o imagine inedita.

Cu migala, cei trei arheologi Bulzan, Marta si Fazacas, au indepartat pamatul scotand la iveala un schelet uman aseat in pozitie de fetus. "S-a descoperit mormantul unui adolescent, probail sacrificat" a mai declarat Sorin Bulzan. "Sub schelet s-au mai gasit cel putin 10 vase din ceramica intregi sau sparte.

Ceramica apartine culturii Oradea-Salca-Herpaly si consta in vase de lux, cum sunt cele pictate, pahare lustruite avand un luciu metalic asemanator sticlei, vase de provizii si o rasnita. Adolescentul avea langa el si doua varfuri de sageti din silex.

Acest complex descoperit este deosebit de important atat pentru repertoriul de ceramica oferit, cat si pentru existenta in sine. Este un complex inchis, ca o lada, in care se afla zestrea unei epoci, cu aproape toate artefactele acestei culturi. Este o lada de zestre a unui om din acea perioada.

Este vorba de un singur individ si de raportul comunitatii cu el si divinitatea adulata", relateaza arheologul.

Oradeni in trei straturi

"Eneoliticul, datand in perioada anilor 3700- 2600 inainte de Christos, este epoca in care apar splendile culturi pe teritoriul Romaniei, precum sunt cele de la Cucuteni (Moldova), Salca (Crisana), Petresti (Transilvania). Oradea – Salca este considerat leaganul majoritatii arheologolor oradeni, si numai.

A fost o scoala de tinerete pentru arheologi dar, din pacate, nu exista o monografie arheologica pentru acest sit deosebit de important", zice Sorin Bulzan.

Primele semnalari ale sitului Salca au fost in anul 1886. Situl se intinde de la Cimitirul Rulikovski si pana in cartierul Seleus, situat pe prima terasa a Crisului Repede, intr-o zona neinundabila. Cultura Salca si-a dovedit trainicia pentru ca in sit depunerile indica trei metri de locuire succesiva.

S-au descoperit trei nivele ale asezarilor apartinand culturii Salca. In primul nivel, cel mai profund si cel mai vechi dealtfel, au fost descoperite locuinte semi-ingropate, asa numitele bordeie in care s-a gasit ceramica pictata incrustata cu motive geometrice, cu protome de animal.

Al doilea nivel se caracterizeaza prin locuintele de suprafata, sprijinite pe stalpi de lemn. Specifice acestui nivel sunt ceramica pictata, figurinele din lut si tablite cu incizii similare celor de la Tartaria. Aceasta este considerata si faza de stralucire a acestei culturi.

Ultimul nivel este cel al locuintelor semi-ingropate, dar de data aceasta apar cuptoare si multe piese de cupru, pandantive si topoare.

Sapaturi de ocazie

Situl Oradea-Salca este unul deosebit de important datorita complexitatii tezaurului care se ascunde sub pamant, dar sapaturile arheologice sunt ingreunate de amenajarile urbanistice.

"Asezarea este cunoscuta mai mult in urma sapaturilor de salvare, precum au fost cele de la statia de benzina, biserica din Cantemir si complexul Lotus", a declarat arheologul Gruia Fazecas.

"Noile constructii au oferit prilej pentru descoperiri importante si e recunoscut ca in acest areal afectat de constructii moderne sa existe posibilitatea de interventie a arheologilor, pentru ca vestigiile din diverse epoci sa nu se piarda.

Si sub complex am reusit sa sapam doar la piloni, sub betoane, unde am gasit niste locuinte apartinand culturii Salca, din epoca fierului, cuptoare de ars ceramica, de la sfarsitul secolelor patru, cinci dupa Christos", relateaza arheologul. In acest sit au mai fost descoperite doua relicve, de aproape aceeasi vechime.

In zona complexului s-a gasit scheletul unui vanator impreuna cu cinci varfuri de sageti, iar in zona statiei de benzina, un mormant de femeie cu margele.

"Toate cele trei morminte descoperite, apartinand culturii Salca sunt in asezari umane", confirm[ Sorin Bulzan. "Nu stim ce s-a intamplat cu exactitate, care au fost ritualurile de inmormantare. Nu am identificat o necropola autentica. Ritualurile din epoca eneolitica erau foarte complexe. Iar noua descoperire pune intr-o alta lumina aceste ritualuri. Este un fel de jalon pentru cunoastere" mai spune Bulzan.

Muzeografii oradei spun ca ar avea nevoie de bani pentru realizarea unei monografii a sitului, pentru cercetari sistematice si, in viitor, pentru un muzeu de sit. In prezent, lucrarile de eliberare de sarcina istorica sunt finantate de beneficiarii lucrarilor.

Tezaurul culturii Salca este mult mai bogat, iar arheologii sunt convinsi ca adevarata sa valoare nu a fost descoperita inca si zace la multi metri sub pamant. Mormantul preistoric descoperit recent confirma supozitia ca in actuala zona Salca oamenii au durat civilizatii marete cu multe mii de ani in urma.

Model pentru cultura transilvaneana

Oradea este cunoscuta in literatura arheologica prin siturile Salca si, mai nou, cel din Cetate. Caracteristice culturii Salca sunt asezarile care ajung in multe cazuri pana la trei metri de depuneri succesive. Salca este impartita in mai multe puncte arheologice, Guttmann, Salca-Ghetarie, Salca-Pepiniera, Fabrica de Bere.

Cele mai importante descoperiri din epoca pietrei ce apartin culturii Oradea – Salca – Herpaly, cunoscuta sub numele de cultura Salca, se caracterizeaza prin ceramica pictata cu bitum. Este important pentru arealul transilvanean pentru ca ofera modele pentru cultura cu ceramica pictata de la Petresti si Iclod.

Aria de expansiune a culturii Salca este bazinul hidrogarfic al Crisului Repede. Pe langa ceramica pictata, au mai fost descoperite topoare de mari dimensiuni, ceramica lustruita si pandantive din lut asemanatoare celui de la Tartaria.

Primele sapaturi arheologice din Oradea, in situl Oradea-Salca au fost facute in 1886, de arheologul F. Ardos. In perioada 1959-1962, s-au facut mai multe sapaturi in zona fostei fabrici de bere. M.

Rusu de la Institutul de Cercetare din Cluj si Nicolae Chidiosan sunt arheologii care au scos la lumina un tezaur preistoric si au descoperit un schelet complet de mamut, care azi este expus la sectia de Stiinte ale Naturii la Muzeul Tarii Crisurilor din Oradea.

In anul 1997 s-au facut sapaturi arheologice cu ocazia ridicarii statiei de benzina, operatiune condusa de Doina Ignat. Arheologii care si-au adus aportul descoperirii tezaurului oradean sunt, in 1993-1994, Doru Marta si Constantin Ilies, in 1996-1998, Sorin Bulzan, Calin Ghemis si Gruia Fazecas.

In 1998-1999 s-au facut sapaturi din arealul Oradea –Salca, zona pepiniera intinsa de la cimitirul Rulikovski, pana la malul Petei si depoul OTL. In 2001-2002 echipa de arheologi, Gruia Fazecas si Atilla Lakotos, au facut sapaturi la complex Lotus, iar ultima este Oradea Salca sit, in 2006.