La inceputul acestei luni, Adunarea Nationala Bisericeasca, la propunerea Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, a aprobat o serie de amendamente la Statutul de functionare a Bisericii, care, printre altele, se refera si la mult-discutata problema a alegerii clerului superior.
Modificarile au fost aduse din cauza infiintarii noii Mitropolii a Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, decizie care a starnit discutii aprinse cu privire la alegerea Patriarhului.
Schimbare "necesara"
Pana acum, potrivit unei cutume, Mitropolitul Moldovei era numit Patriarh al Romaniei. Ei bine, de acum, Patriarhul Romaniei, va fi ales in mod absolut democratic, precum, de exemplu, presedintele Camerei Deputatilor.
Aceasta modificare subita poate fi explicata prin necesitatea netezirii drumului proaspatului Mitropolit al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, IPS Bartolomeu Anania, catre Patriarhie. Asta, pentru ca in alte conditii, Anania, nefiind mitropolit al Moldovei, nu putea ajunge patriarh.
In fapt, ruperea Mitropoliei Ardealului, eveniment care a fost consimtit de catre Adunarea Nationala Bisericeasca si numirea IPS Bartolomeu Anania ca Mitropolit al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului - eveniment ce a avut loc la finele saptamanii trecute, a insemnat recunoasterea importantei si influentei lui IPS
Anania in sistemul cleric romanesc. Va reamintim ca ruperea Mitropoliei Ardealului a insemnat crearea a doua mitropolii, ceea ce a ramas din Mitropolia Ardealului cuprinzand acum doar enoriasii din judetele Sibiu, Brasov, Harghita si Covasna.
Alegerile patriarhale
Noile prevederi ale Statutului pentru Organizarea si Functionarea Bisericii Ortodoxe Romane privind alegerea membrilor Sfantului Sinod si a Patriarhului sunt caracterizate, in primul rand, de transparenta. Astfel, Patriarhul va fi ales dintre doi sau trei candidati desemnati de Sfantul Sinod.
In cazuri exceptionale, se poate admite si un singur candidat. Colegiul Electoral Bisericesc, alcatuit mai bine de jumatate din laici, este cel care va alege Patriarhul, prin vot secret.
Candidatii sunt desemnati din randul Mitropolitilor, Arhiepiscopilor si Episcopilor in functiune, care s-au impus in constiinta Bisericii si a societatii prin viata curata si prin rezultatele activitatii lor. Alegerea acestora se face de catre Sfantul Sinod.
Odata alesi candidatii, in aceeasi zi se convoaca Colegiul Electoral Bisericesc, care va alege Patriarhul. Devine Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane candidatul care a obtinut majoritatea absoluta, adica jumatate plus unu din numarul voturilor valabil exprimate.
Daca nici unul dintre candidati nu obtine aceasta majoritate, se organizeaza o noua votare, la care participa primii doi candidati care au intrunit cel mai mare numar de voturi. Devine ales cel care a intrunit majoritatea absoluta. In caz de paritate, decid sortii
