Banca Comerciala Carpatica, una dintre cele mai noi banci romanesti, a castigat o felie grasa din programul "Fermierul", derulat de Ministerul Agriculturii. O suma de 200 de miliarde de lei a ajuns in gestiunea BCC, in detrimentul unor banci mai importante pe piata, cum ar fi Banca Comerciala Romana.

Banca Comerciala Carpatica este controlata de omul de afaceri sibian Ilie Carabulea, care are 35 la suta din actiuni. Carabulea, considerat un apropiat al PSD, este cunoscut in special datorita altei afaceri, compania de transport Atlassib SA, unde detine 55 la suta din actiuni.

BCC a mai dat cu tifla o data BCR-ului, cand guvernul PSD a alocat administrarea fondurilor pentru parcul de distractii Dracula Park, in valoare de 107 miliarde de lei vechi, catre BCC, desi initial banii fusesera destinati BCR.

Licitatia pentru derularea primei transe de fonduri din programul "Fermierul" pentru acest an a fost castigata de trei banci, este vorba de Banca Romana pentru Dezvoltare – Groupe Societe Generale, CEC si Banca Comerciala Carpatica, cu sume de 500 miliarde ROL, 250 miliarde ROL, respectiv 200 miliarde ROL.

Sumele ajung la beneficiari cu o dobanda subventionata de minister, de doar cinci procente. Cu toate acestea, suma pusa la dispozitie de catre minister nu s-a consumat in totalitate pana la aceasta data. Pentru diferenta de peste 6.000 de miliarde de lei vechi, va fi organizata o a doua licitatie, in cursul lunii urmatoare.

Merita semnalat faptul ca desi la licitatia pentru prima transa a fondurilor au cumparat caietul de sarcini nu mai putin de 17 banci, dintre care sase au si depus oferte, o suma considerabila a fost atribuita Bancii Comerciale Carpatica.

Aceasta, desi la cel putin unul dintre criterii, marimea retelei teritoriale, BCC a fost net inferioara celor trei banci care au depus oferte dar nu au castigat licitatia.

Marele perdant este Banca Comerciala Romana, care dincolo de faptul ca este una dintre bancile cu cele mai mari lichiditati din tara are si experienta derularii unei transe din fondul "Fermierul" pe anul trecut.

Celelalte doua banci care au pierdut licitatia in favoarea mult mai micii Banci Carpatica sunt Romexterra Bank si Raiffeisen Bank.

In afara retelei de unitati, alte criterii pentru punctajul la licitatie au fost dobanzile si comisioanele practicate, sumele suplimentare oferite drept credite pentru agricultura, si comisioanele platite catre minister pentru sumele neutilizate.

Cele trei banci descalificate inca din primele etape ale licitatiei nu au depus pana ieri contestatie la decizia ministerului.

"Sumele acordate de minister nu s-au acordat in totalitate, asa ca nu vad de ce am fi depus o contestatie", a declarat un angajat al BCR, fara sa precizeze daca banca a constatat vicii de procedura sau pur si simplu a considerat ca sumele ramase sunt suficient de mari pentru alte incercari.

"Nu am depus contestatie pentru ca participam la a doua faza a licitatiei", a declarat, in schimb, purtatorul de cuvant al BCR, Cornel Cojocaru". Azi-maine se semneaza contractele", a declarat presedintele comisiei de licitatie a ministerului, Ionel Rontea, consilier al ministrului.

"Bancile nu au vrut sa liciteze mai mult", a explicat si purtatorul de cuvant al ministerului, Adrian "ibu, motivul pentru care la prima licitatie nu s-au consumat toate fondurile alocate programului.

Taranii clujeni se tem de credite

Taranii clujeni se tem de creditele bancare. Doar doua proiecte depuse in Cluj sunt finantate la aceasta data prin programul "Fermierul", initiat de ministerul de resort.

Doar un proiect in valoare de 180.000 de euro si un altul, in valoare de 400.000 de euro, au fost castigate la Cluj, iar un al treilea, mai mic, in valoare de doar 40.000 de euro, este in curs de evaluare.

"Niciodata nu e de ajuns", a declarat directorul adjunct al Oficiului Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit Cluj, Vakar Istvan, intrebat daca cele doua proiecte din Cluj sunt suficiente. "Oamenii spun ca cine ia bani imprumut nu e cel mai bun gospodar. E ceva arhaic, dar ce sa facem", a mai spus Vakar.

Taranilor carora li se adreaza programul " Fermierul" le este teama de datorii. "Sunt speriati de credit. Le spun ca dobanda e de numai cinci la suta, pleasca asta n-o mai prind repede, dar refuza", a declarat si seful Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Cluj, Iuliu Suatean.