De la 1 ianuriae 2007, posturile de televiziune care functioneaza in Romania vor trebui sa aloce majoritatea timpilor de transmisie programelor de origine europeana, conform articolelor 4 si 5 din Directiva "Televiziune fara frontire".
Acest lucru nu va duce insa neaparat la injumatatirea numarului de productii americane difuzate in prezent si nici macar la o crestere vizibila a numarului de filme frantuzesti, asa cum ar fi de asteptat, pentru ca implementarea legislatiei in domeniu se face treptat, incepand cu majorarea numarului de
productii romanesti difuzate. Marile posturi comerciale au inceput deja sa produca telenovele autohtone astfel ca, dupa data aderarii, acestea vor reprezenta "productiile europene" ale audiovizualului romanesc.
Totusi, difuzarea filmelor americane ar putea scadea semnificativ, intrucat difuzarea in majoritate covarsitoare a productiilor de origine americana se datoreaza facilitatilor comerciale acordate reciproc de Romania si SUA.
Dupa data aderarii la UE insa angajamentele purtatoare de facilitati vor trebui abrogate integral, pentru ca Romania sa isi poata asuma calitatea de parte in acordurile internationale ale Uniunii, astfel incat si productiile americane vor deveni mai putin accesibile din punctul de vedere al costurilor.
"Asta e miscarea"
Prin Titlul V - Responsabilitati culturale, CNA transpune in noul cod de reglementare a continutului audiovizual prevederile articolelor 4 si 5 din Directiva europeana "Televiziune fara frontiere", impunand deja din acest an praguri minime pentru difuzarea de productii... romanesti.
Astfel, incepand din aceasta saptamana, cel putin 30 la suta din timpul de difuzare al fiecarui serviciu de programe de televiziune, cu exceptia stirilor, manifestarilor sportive, jocurilor si publicitatii, trebuie rezervat productiilor romanesti.
Este asadar vorba despre filmele, serialele si emisiunile de divertisment originare din Romania sau realizate in co-productie, dar cu participare romaneasca majoritara (costuri, management).
Productiile realizate in principal de catre autori si artisti rezidenti in Romania dar care nu indeplinesc celelelte conditii pot fi considerate opere romanesti doar in procentul corespunzator contributiei banesti a romanilor la costurile de productie.
De la 1 ianuarie 2007, procentul de 30 la suta creste la 50 la suta, iar termenul "productii romanesti" se transforma in "productii europene". De fapt, reprezentantii CNA recunosc ca acesta va fi modul in care se va aplica, cel putin in prima etapa, directiva europeana mentionata.
"Dupa aderare, productiile romanesti se vor numi productii europene, asta e miscarea", subliniaza Mihaela Proca, de la departamentul pentru integrare europeana al CNA, motiv pentru care "televiziunile nu vor fi foarte afectate de introducerea obligatorie a programelor europene, in majoritate".
Ne plac filmele americane
Saptamana Clujeana a analizat grila de programe a principalelor posturi de televiziune care intra sub incidenta articolelor 4 si 5 ale Directivei "Televiziune fara frontiere" pentru a va oferi un prim tablou al televiziunilor europene din Romania.
Desi sunt excluse canalele cu audienta de sub 3 la suta, care nu difuzeaza filme artistice si seriale si al caror continut de programe este de interes local - conditii care trebuie indeplinite simultan - paleta televiziunilor care vor trebui sa se supuna acestor reglementari ar putea fi destul de larga, avand in vedere multitudinea de posturi nationale cu audiente infime sau dezvoltarea canalelor specializate pe programe informative dar care difuzeaza si emisiuni de divertisment.
Aceasta departajare nu a fost facuta insa concret de catre CNA, astfel ca posturile analizate au fost alese in functie de cota de piata dar si de reprezentativitatea continutului programelor, respectiv TVR1, Pro TV, Antena 1, Prima TV, Acasa TV, B1 TV, National TV.
Rezultatele sunt, aproape fara exceptie, descurajante (exceptia fiind, evident, TVR): desi emisiunile de divertisment sunt in majoritate productii romanesti (chiar daca sunt sub licente importate), serialele si filme artistice de origine americana (respectiv sudamericana) ocupa 90-100 la suta acest segment de programe, majoritar in grilele posturilor alese.
B1 TV, cel mai european post
De departe, postul public de televiziune difuzeaza productii europene in cea mai ridicata proportie, ultimul raport de activitate al institutiei vehiculand un procent de 28,68% din achizitiile de filme artistice si de aproximativ 60 la suta din achizitiile de emisiuni ca fiind de origine europeana.
In grila de programe a postului, majoritare sunt insa serialele americane, ca „Neveste disperate" sau „Lost: Naufragiatii", in timp ce, pe parcursul saptamanii trecute, TVR a programat de asemenea, in prime-time, cu precadere filme americane - cinci productii artistice americane fata de doua europene (Franta, Suedia) si unul rusesc.
In total, avand in vedere timpii rezervati difuzarii filmelor artistice si seriale (29,5 la suta) si emisiunilor (22,8 la suta), productiile europene ocupa aproximativ 45 de procente din aceste programe, sub pragul stabilit de directiva europeana (50 la suta).
In ce priveste canalul B1 TV, acesta s-a remarcat in ultima perioada prin difuzarea masiva de productii romanesti, filme artistice, desi serialele raman cele americane, in frunte cu celebrul „NYPD Blue".
Pe parcursul saptamanii trecute, B1 TV nu s-a dezmintit, programand sase filme romanesti in prime-time si in reluare, si trei seriale americane, in week-end, astfel incat, in linii mari si in termenii noului cod CNA, aproape 70 la suta din productiile difuzate de B1 TV sunt productii „europene", ceea ce face din acest canal cel mai european post de televiziune romanesc al momentului.
Teo si Tatu „salveaza" Mediapro
In afara de a fi emisiunea cu cea mai mare priza la public a Pro TV-ului, „Teo" mai are un mare merit in actualele raporturi ale postului cu noua legislatie din audiovizual: difuzata zilnic (mai putin in weekend), aproape ca dubleaza cuantumul „productiilor europene" ale acestui canal.
Mai exact, grila de programe a Pro TV de saptamana trecuta continea, in afara serialelor si a filmelor artistice americane, doar emisiunea „Teo", sitcomurile romanesti „La bloc" si "La servici" si coproductia franco-japoneza „Marcelino, Pan Y Vino" (serial de animatie), rezultand un raport de 71 la 29 in favoarea productiilor americane.
Spre deosebire de „fratele" Acasa TV, care castiga in audienta prin difuzarea serialelor romanesti „Lacrimi de iubire" si „Pacatele Evei", sitcom-urile produse in Buftea si difuzate de Pro Tv nu reusesc sa detroneze traditionalele „Tanar si nelinistit" sau „Familia Bundy", unul cu un numar necunoscut de episoade, celalalt cu un numar necunoscut de redifuzari.
In ce priveste postul Acasa TV, merita mentionat, pentru cine isi imagina ca lucrurile ar sta altfel, ca productiile difuzate sunt de origine sud-americana, nu spaniolo-portugheza, astfel incat, singura legatura cu legislatia europeana a acestui canal (in privinta continutului programelor, evident) sunt telenovelele romanesti si, mai nou, mini-filmele difuzate in timpul emisiunii „De 3X Femeie" a Mihaelei Tatu (in cazul in care acestea ar fi luate in considerare separat de emisiune).
Concret, cele 12 telenovele cu difuzare zilnica, de productie braziliana, mexicana sau columbiana, programate de Acasa TV saptamana trecuta, cantaresc 80 la suta din totalul timpilor de difuzare acestor programe, restul fiind acoperit de cele doua telenovele romanesti cu difuzare zilnica, de cele doua seriale americane („Al saptelea cer" si „Fetele Gilmore") difuzate in week-end si de emisiunea Mihaelei Tatu (de asemenea, zilnica) cu mini-filmele (4) incluse.
Antena 1 mizeaza pe emisiuni
Grila de programe a Antenei 1, asa cum arata ea saptamana trecuta, indica un raport mai echilibrat al productiilor europene (mai bine zis, romanesti) fata de cele americane.
Acest fapt se datoreaza multitudinii de emisiuni de divertisment difuzate de acest post (productii originale sau formate importate, dar in special din tari europene), desi canalul mai difuzeaza si un serial romanesc („Secretul Mariei") si unul italian („Vivere").
Serile sunt rezervate, fara exceptie, filmelor artistice americane, iar restul serialelor, in procent majoritar, sunt tot productii americane.
Astfel, „punctajul" Antenei 1 este de 53 la 47 in favoarea productiilor romanesti-europene, balanta fiind inclinata cu precadere de Mircea Radu (emisiunea „Din dragoste") si emisiuni ca „Geniali" si „Revansa starurilor".
Desi are in grila de programe aproape la fel de multe emisiuni, majoritatea productii originale dar si multe formate preluate (de asemenea, din tari europene - Olanda, Italia, Marea Britanie, Germania), Prima TV nu inregistreaza un raport la fel de bun al productiilor europene, in lipsa telenovelelor romanesti si a filmelor de dincoace de ocean macar.
Pe parcursul intregii saptamani trecute, Prima TV a programat doar filme artistice si seriale americane, ca „Dragoste si putere" sau mai cunoscutul „Sunset Beach", realizand un scor de 75 la 25 in favoarea productiilor americane.
Cel din urma post monitorizat de Saptamana Clujeana este National TV, care difuzeaza, totusi, un procent important de productii europene (inclusiv emisiunile romanesti).
In afara filmelor americane care detin evident, intaietatea, National TV mai difuzeaza un serial nemtesc iar saptamana trecuta a programat in intervalul de maxima audienta comedia frantuzeasca „Un jaf de pomina".
Astfel, canalul a difuzat, saptamana trecuta, productii europene in procente de aproape 40 la suta.
