In incercarea sa disperata de a distrage atentia Justitiei si a opiniei publice de la faptele de coruptie pentru care a fost trimis in judecata, procurorul suspendat Alexandru Lele face greseli care il incrimineaza si mai tare

Cu toate acestea, in demersul sau de a scapa de puscarie, magistratul acuzat de comiterea a doua luari de mita, trei favorizari ale infractorului, un fals intelectual si o retinere si distrugere de inscrisuri este sustinut de ministrul Justitiei

Prin declaratiile favorabile inculpatului Lele preluate de mass-media, Monica Macovei face, aproape zilnic, dovada clara a faptului ca Justitia din Romania este controlata politic

Doua greseli capitale…

Carevasazica, Lele a declarat recent, intr-o emisiune televizata, ca debutul anchetei sale in cazul „Tarau" l-a constituit studierea unui dosar „de casa" al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Oradea (care il privea pe Mircea Pocse, unul dintre partenerii de afaceri ai lui Adrian Tarau – n.n.), instrumentat de procurorul Mascas.

Ei bine, pentru stiinta stimatilor nostri cititori, este ilegal ca un dosar aflat in lucru la un procuror (dosar care cuprinde toate datele care l-ar putea ajuta in ancheta, schite, ciorne, consideratii personale, etc. – n.n.) fie „supra-anchetat" - sau studiat, cum doriti - de un alt procuror.

Nici macar de catre unul din cadrul aceleiasi institutii, daramite de la un parchet inferior, cum era atunci Lele fata de Mascas.

Cert este doar faptul ca Alexandru Lele a reusit sa aiba acces la respectivul dosar „de casa" pe cai „oculte" si a incercat - partial a si reusit - sa foloseasca informatiile din el pentru bunastarea lui materiala.

Si, mai tarziu, pentru a-si netezi drumul spre mult visata functie de procuror-sef al Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor.

Imediat dupa obtinerea datelor din dosarul „de casa", pe care Mascas il solutionase cu trimiterea in judecata a lui Mircea Pocse, Lele a comis o a doua greseala extrem de grava.

Deoarece „tinta" sa numarul 1, Adrian Tarau, a refuzat sa mai „colaboreze" cu el - nu a intervenit pe langa tatal sau, atunci prefect, pentru a-l promova in functia mult visata si nici nu a „onorat" mita solicitata de procuror -, a pus la cale arestarea ilegala a acestui Lucru foarte usor demonstrabil.

Lele a facut o multime de conexiuni false (care apoi, cand a „devenit" ziarist, s-au dovedit a fi „piatra de temelie" a logicii sale, generate de o boala psihica grava), iar in procesul verbal de sesizare din oficiu - pe baza caruia, ulterior, l-a arestat pe Adrian Tarau - a facut trimitere doar la dosarul „de casa", nu la probe si indicii temeinice asa cum prevede legea.

Prin urmare, urmarirea penala inceputa de Lele era nula de drept! Mai mult, grefiera din acea vreme a Parchetului Judetean, Ecaterina Vidican, a fost atentionata de Lele sa pastreze un loc liber in condica, pentru a fi notata arestarea lui Tarau.

Lucru care nu s-a intamplat in acea zi de joi, cand Lele s-a „autosesizat", deoarece Adrian Tarau nu a ajuns la Parchet. A ajuns inca vineri, zi in care a si fost arestat ilegal.

Politica si justitie…

Va amintiti cata valva a provocat declaratia lui Adrian Nastase care, a doua zi dupa arestarea lui Adrian Tarau, a declarat ca nu crede „in arestarile de vineri seara"? Ulterior, Nastase a oferit si explicatiile de rigoare.

„Eu nu cred in arestarile de vineri seara; le-am criticat destul de-a lungul anilor ca sa nu mai am incredere in acest tip de arestari.

Faptul ca un anumit proces, care avusese loc la Prahova, dintr-o data, a devenit important in Bihor, intr-o situatie in care se dispusese neinceperea urmaririi penale si, fara sa stie nimic politia, s-a revenit asupra lui imi pare putin cam ciudat" – a precizat Nastase.

Respectiva declaratie - in fond, o simpla opinie - a fost catalogata ca un „amestec brutal" al ex-premierului pesedist in treburile Justitiei.

Spumegand, procurorul Alexandru Lele, cel care il arestase pe Adrian Tarau, a facut plangere penala impotriva lui Nastase, desigur, fara succes, pentru abuz in serviciu, exact pentru aceasta afirmatie.

Spre ghinionul lui Lele, insa, impotriva lui Adrian Tarau nici macar nu a inceput urmarirea penala, cu toate conexiunile sale false, rabufnirile paranoice si campania murdara de presa, toate declansate pentru a influenta magistratii care il judecau pe Tarau.

Ministrul Justitiei care i-a succedat Rodicai Stanoiu, Cristian Diaconescu, care astepta, ca si Lele, o cu totul alta solutie in cazul „Tarau", a „dat cu mucii" politici in fasolea Justitiei.

El i-a solicitat procurorului general Ilie Botos, referitor la dosarul Tarau, conform chiar unui comunicat al Ministerului Justitiei din 24 august 2004, ca dosarul sa fie reexaminat si procurorii „sa trateze cu extrema seriozitate, deplina obiectivitate si maxima celeritate cauza respectiva", cica pentru a nu mai exista dubii si suspiciuni „cu privire la modul in care reprezentantii Ministerului Public isi desfasoara activitatea".

Un amestec grosolan si pe fata in treburile Justitiei, dar, de aceasta data, cu scopul evident de a-l infunda pe Adrian Tarau cu orice pret! In urma interventiei ministrului, dosarul a fost reexaminat.

Insa si de aceasta data, Tarau si cei care au fost cercetati impreuna cu el au fost gasiti nevinovati.

Iata si justificarea rezolutiei date de acelasi Parchet de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, care s-a grabit sa execute fara cracnire ordinele unui ministru numit pe criterii politice, pentru a-l scoate vinovat cu orice pret pe Tarau: „Legalitatea si temeinica solutiei dispuse de Sectia de

Urmarire Penala si Criminalistica in cauza in care a fost cercetat Tarau Adrian Nicolae a fost analizata, din dispozitia procurorului general al Romaniei, de Sectia de Indrumare si Control, impreuna cu conducerea Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica.

Infirmarea partiala a solutiei de scoatere de sub urmarire penala fata de Jurjut Adrian, de neincepere a urmaririi penale fata de Tarau Adrian Nicolae si redeschiderea dosarului au fost impuse de neelucidarea prin probe a participatiei lui Jurjut Adrian si Tarau Adrian Nicolae la savarsirea infractiunilor pentru care au fost cercetati".

In aceste conditii, mai poate cineva vorbi de independenta Justitiei? Sau de neimplicarea politicului in actul de Justitie?

Cel mai elocvent exemplu al implicarii politicului in actul de Justitie este, insa, cel al actualului ministru Monica Macovei. Aceasta s-a declarat, de la inceput, sustinatoarea lui Alexandru Lele, pe care il considera nevinovat, si a facut, in acest sens, o multime de declaratii publice.

Pai, va intrebam noi, care judecator din Romania il va mai condamna pe procurorul suspendat Alexandru Lele, chiar daca are probe concludente privind vinovatia acestuia, atata timp cat ministrul Justitiei apare zilnic „la televizor" si sustine ca acesta este nevinovat? Va lasam pe dumneavoastra sa decideti…

Cata vreme Justitia seamana inca cu o prostituata, in care toti cei aflati, vremelnic, in fotoliile Puterii isi baga si-si scot madularele murdare, nimeni din Romania nu are garantia unei judecati corecte si impartiale.

Inca o infractiune…

In aceeasi emisiune televizata, difuzata zilele trecute, Lele a recunoscut, fara sa isi dea seama, ca a mai comis o greseala.

Intrebat fiind „ati avut dreptul sa studiati dosarele de casa ale caror protagonist sunteti, aflate la Parchetul General?", Lele a raspuns ca „legislatia Curtii Europene a Drepturilor Omului ii permite".

Eroare! In primul rand, CEDO nu dispune de o legislatie proprie care sa controleze legile romanesti, ci doar vegheaza ca Romania sa isi respecte legile proprii. Iar legea din Romania interzice accesul unui inculpat la propriul dosarul „de casa".

Cu toate acestea, Lele – nu stim daca in calitate de inculpat sau de procuror, dar sprijinit, probabil, tot de madam Macovei – a avut acces la cele trei dosare „de casa", pe care le-a si fotografiat, fila cu fila, cu un telefon mobil.

Mai mult, a publicat respectivele poze in Gazeta de Oradea, fara sa tina cont de faptul ca nu erau acte oficiale, cu antet, stampila si semnatura.

Ei bine, intrebam noi, daca cineva se va simti lezat de aparitia respectivelor acte in ziar si il va da in judecata pe Lele, cum va administra acesta proba veritatii.

Cum va duce in fata instantei niste acte secrete, neoficiale, a caror copie a fost obtinuta ilegal? Poate ne raspunde doamna Macovei… ca sa nu mai vorbim de faptul ca infractiunea comisa de lele prin publicarea respectivelor facsimile se numeste, si el ar trebui sa stie mai bine decat noi, „divulgarea secretului profesional". Lucru pe care il facea des si cand era procuror.

Si insa un lucru, care ar trebui sa o puna si mai serios pe ganduri pe „sefa" Justitiei. In procesul de la Suceava, Lele a invocat o exceptie potrivit careia cercetarea sa nu fusese avizata de ministru, iar cercetarea fusese facuta de un procuror care nu avea competenta in cauza.

Exceptia a fost respinsa, Lele a solicitat si obtinut stramutarea procesului la Alba Iulia, a ridicat aceeasi exceptie, iar aceasta a fost acceptata.

Deca, care ar fi concluzia, doamna Macovei? Un inculpat ridica o exceptie si isi tot stramuta procesul pana „gaseste" un complet de judecata care sa o accepte? Asta numiti dumneavoastra Justitie? Halal, zau…

Acuzatii peste acuzatii…

Acuzatiile pentru care Alexandru Lele, fost sef Sectie Judiciara la Parchetul de pe langa Tribunalul Bihor, este judecat sunt urmatoarele:

1. Luare de mita, constand in faptul ca a pretins suma de 20.000 de dolari de la Viorel Stiube, pentru a-i pune la dispozitie dosarul original 1113/P/1994 al Parchetului Judecatoriei Oradea.

2. Luare de mita, constand in faptul ca a pretins si primit, prin intermediul avocatului Negrutiu Lucian Dan, suma de 10.000 de marci, pentru a dispune o solutie favorabila in dosarul 613/P/2000 al Parchetului Tribunalului Bihor.

3. Favorizarea infractorului, constand in faptul ca, prin retinerea dosarului 1113/P/1994 al Parchetului Judecatoriei Oradea, l-a ajutat pe invinuitul Halgas Aurica in a nu fi trimis in judecata si tras la raspundere penala pentru comiterea unei fapte penale, zadarnicind astfel judecarea cauzei.

4. Favorizarea infractorului, constand in faptul ca a ingreunat activitatea de urmarire penala in dosarul 613/P/2000 al Parchetului Tribunalului Bihor, zadarnicind tragerea la raspundere penala a invinuitilor Stiube Ionel si Pavel Dan.

5. Fals intelectual, constand in faptul ca a atestat nereal imprejurarea ca declaratia lui Stiube Ionel din dosarul 613/P/2000 al Parchetului Tribunalului Bihor ar fi fost data in fata sa.

6. Retinere sau distrugere de inscrisuri, constand in faptul ca a retinut in mod ilicit, in perioada 1994-1999, dosarul penal 1113/P/1994 al Parchetului Judecatoriei Orade

7. Favorizarea infractorului, constand in faptul ca a tinut in nelucrare dosarul penal 397/94 al Parchetului Tribunalului Bihor timp de cinci ani si 8 luni, zadarnicind astfel urmarirea penala fata de inculpatii Malan Alecu Paul si Rus Daniel Jean, care au scapat astfel de raspunderea penala prin implinirea termenului de prescriptie.

Cu aplicarea finala a prevederilor art. 33 lit. a din Codul penal, privind concursul de infractiuni.

Citate

Intre Nastase, Diaconescu si Macovei, cine a gresit mai putin? Daca declaratia lui Nastase, facuta ca o apreciere la modul general, a fost interpretata de unii ca imixtiune in ciorba impartitorilor de dreptate, cum pot fi apreciate declaratiile publice facute de Diaconescu si Macovei? Cu ce e mai vinovat Tarau decat Lele?

Care judecator din Romania il va mai condamna pe procurorul suspendat Alexandru Lele, chiar daca are probe concludente privind vinovatia acestuia, atata timp cat ministrul Justitiei apare zilnic „la televizor" si sustine ca acesta este nevinovat?

Cata vreme Justitia romana seamana inca cu o prostituata, in care toti cei aflati, vremelnic, in fotoliile Puterii isi baga si-si scot madularele murdare, nimeni din Romania nu are garantia unei judecati corecte si impartiale.