Asfaltul ieftin promis de primarul Florea in urma cu doi ani i-a costat pe mureseni peste 32 de miliarde lei l Verificarile efectuate de Curtea de Conturi cu privire la asocierea dintre municipalitate si Aspharom au scos la iveala incalcari ale legii greu de imaginat l Deturnare de fonduri, gestiune paguboasa, fals in acte si contracte incheiate fara licitatii sunt doar cateva dintre neregulile ce se regasesc in dosarul Aspharom-Asfamur, ajuns acum pe masa DNA l Raportul controlorilor financiari pune un verdict clar: eforturile financiare sustinute de bugetul local au fost angajate in beneficiul partenerului privat si nu al autoritatii locale. Capii dezastrului: Dorin Florea si Doru Opriscan.

In anul 2002, Primaria Targu Mures initia un proiect care urma sa aduca orasului asfalt la un pret sub orice concurenta, in conditiile in care ambitiile declarate ale primarului Dorin Florea vizau investitii majore in reabilitarea infrastructurii rutiere a municipiului.

Conceput sub forma unui parteneriat public-privat, acest proiect presupunea demararea unei colaborari cu un investitor privat, Walter Peteranderl, patronul societatii Aspharom, in vederea instalarii pe raza orasului a unei statii de producere a asfaltului, suma prevazuta in bugetul local pentru 2003 in acest sens fiind de 10 miliarde lei.

Potrivit raportului CC, inca de la debut afacerea este marcata de nereguli, prin faptul ca initierea procedurilor privind realizarea investitiei s-a facut fara respectarea etapelor si conditiilor prevazute de lege.

Astfel, nu s-a realizat un studiu de prefezabilitate pe baza caruia sa se intemeieze oportunitatea unei asemenea investitii, iar Primaria nu a facut publica intentia de initiere a unui parteneriat public-privat, ceea ce reprezinta atat o incalcare a legii, cat si a principiilor transparentei si competitiei libere.

De asemenea, municipalitatea a initiat negocierile cu Peteranderl in baza unei scrisori de intentie incomplete, care nu cuprindea detalii despre capacitatea tehnica si financiara, performantele anterioare, identitatea asociatilor etc.

De fapt, potrivit raportului CC, scrisoarea de intentie a lui Peteranderl, daca poate fi numita asa, nu contine nici un fel de documentatie anexa care sa includa informatiile minime prevazute de lege, conditii in care este inexplicabil faptul ca autoritatile au demarat negocierile fara a solicita si alte oferte, de la potentiali investitori in domeniu.

Mai mult decat atat, municipalitatea nu a intocmit nici studiul de fezabilitate, pe baza caruia ar fi trebuit sa poarte negocierile cu reprezentantii Aspharom, asa ca totul s-a facut "la inspiratie", incoerent si fara a se avea in vedere un obiectiv bine definit.

De asemenea, echipa de negociere nu a tinut seama nici macar de mandatul Consiliului, de a negocia un parteneriat public-privat, solutia scoasa din joben fiind aceea a unui contract de asociere in participatiune intre Aspharom si municipalitate, care a infiintat in acest sens societatea Asfamur, avand ca actionar unic Consiliul local.

Asociere pe langa lege

Ca cele doua parti au convenit sa se asocieze nu este, in principiu, un lucru condamnabil, faptul in care au facut-o, fara respectarea legii si a contribuabililor mureseni, da, pentru ca din aceasta afacere, bugetul local a fost furat pe toate planurile.

Pentru ca, asa cum veti vedea, Primaria a inceput, inca din start, sa pompeze cu generozitate bani catre Asfarom, bani care nu s-au recuperat si, probabil, nici nu vor mai fi recuperati.

In primul rand, municipalitatea a pus la dispozitia asocierii un teren de pe strada Barajului, cu o suprafata 36.700 mp, in valoare de 7,5 miliarde.

Interesant este faptul ca, potrivit masuratorilor topografice si schitelor intocmite de Primarie, suprafata necesara desfasurarii activitatii este de 12.332 mp, iar Primaria avea in zona un teren de 14.500 mp - suficient, prin urmare, pentru ca statia de asfalt sa functioneze in conditii bune.

Cu toate acestea, autoritatile nu s-au zgarcit si au mai achizitionat o parcela, de 22.200 mp, pentru care s-a patit suma de 3,7 miliarde.

Pe langa aceasta investitie, municipalitatea a mai executat lucrari de amenajare de peste 10 miliarde si a varsat in conturile Asfarom - cu titlu de capital social - 12,5 miliarde, bani pe care partenerul german ii solicitase pentru finantarea cheltuielilor de aprovizionare cu materii prime si achitarea salariilor pentru primele luni de activitate.

Nereguli se constata si in ceea ce priveste lucrarile de amenajare a terenului - realizate de firmele muresene Conimur, Tekura si Umes - raportul CC sesizand inadvertente si necorelari in ce priveste initierea, contractarea si executia lor.

Astfel, incredintarea lucrarilor s-a facut fara licitatie publica, in conditiile in care executia lucrarilor a devansat procedura de atribuire - cu alte cuvinte, la momentul in care lucrarile au fost contractate, firmele le executasera deja, iar pentru unele dintre ele nu exista nici documentele justificative pe baza carora s-a facut decontul.

Si daca nu era de ajuns, in documentele Curtii de Conturi este evidentiata si o deturnare de fonduri, pentru ca toate aceste cheltuieli, in valoare de 10,777 miliarde lei, s-au facut din bugetul pentru intretinerea si reparatia strazilor, responsabili de aceasta deturnare fiind, potrivit raportului Curtii de Conturi, primarul

Dorin Florea, ca ordonator de credite, Dan Gliga, seful Directiei Tehnice, Kiss Imola, dar si consilierii Doru Opriscan si Kolozsvari Zoltan, care au avizat proiectul de rectificare a bugetului pe 2003.

Cine este Aspharom?

Modul in care Aspharom a ajuns sa "investeasca" in Targu Mures este cel putin dubios, la fel ca si felul in care societatea a actionat dupa semnarea parteneriatului cu municipalitatea.

Astfel, se pare ca liantul intre banii germani si Primaria Targu Mures il reprezinta Delia Mioara Peteranderl, sotia investitorului strain, o veche cunostinta de-a primarului Florea.

In al doilea rand, oferta cu care s-a prezentat la Targu Mures firma germana includea o statie de malaxare computerizata a asfaltului in valoare de 85.000 de euro, achizitionata la mana a doua, prin intermediul societatii bistritene SC Publirom SRL, chiar de la firma germana Wepede W. Peteranderl Gmbh, apartinand aceluiasi investitor.

Trebuie precizat, de asemenea, ca lucrarile de montare a instalatiei la Targu Mures au fost realizate tot de Publirom Bistrita, si nu de Aspharom, societate cu care intrase in asociere municipalitatea.

Insa Publirom apare nu doar ca executant, ci si ca investitor si beneficiar al acestei lucrari, in conditiile in care acestea au fost executate fara autorizatie de constructie, pentru ca autorizatia a fost eliberata ulterior si fara a fi solicitata nici un fel de documentatie.

Mai mult, potrivit raportului CC, intre Procesul verbal de receptie, Certificatul de Urbanism si Declaratia privind valoarea reala a lucrarilor apar date neconforme cu realitatea, iar pentru obiectivul "Statia de preparare mixturi asfaltice cu anexele necesare" nu au fost intocmite documente privind receptia finala si nici Cartea tehnica a constructiei.

Prinsi cu ocaua mica

Neregulile privind investitia partii germane nu se opresc, insa, aici.

In raportul Curtii de Conturi se mentioneaza, de asemenea, despre o supraevaluare a aportului Aspharom in asocierea in participatie cu Asfamur, calculat pe baza unor rapoarte de evaluare comandate de proprietarul activelor si nu potrivit preturilor reale de achizitie a echipamentelor si a cheltuielilor efective angajate pentru lucrarile de constructie si montaj, realizate in regie proprie.

In acest fel, Aspharom a ajuns sa aiba un aport de 53 de miliarde lei, in conditiile in care costurile efective de realizare a investitiei nu au depasit 10,5 miliarde. De asemenea, supraevaluarea statiei de mixturi a avut drept consecinta si supraevaluarea cheltuielilor cu amortizarea, ceea ce a deturnat indicatorii de profit si pierdere.

Hocus-pocus cu euro

In acest fel s-a ajuns ca in clauzele inscrise in contractul de asociere dintre Asfamur si Aspharom, partii germane sa i se recunoasca un aport de capital de 1,25 milioane euro - in conditiile in care a pus la bataie o statie de asfalt in valoare de 85.000 de euro, luata la mana a doua, si investitii in montarea acesteia care nu au depasit 10,5 miliarde, adica aproximativ 300.000 de euro -, in timp ce investitiile facute de autoritatea publica locala sunt evaluate la 723.240 euro - in conditiile in care numai cheluielile angajate din bugetul local au depasit 30,7 miliarde, echivalentul la acea data a 786.375 euro, fara a mai pune la socoteala si terenul de 14.000 mp aflat in proprietatea municipalitatii.

Mai mult, felul abracadabrant in care s-au intocmit aceste acte si situatii rezulta si din faptul ca aportul Aspharom a fost evaluat la 1,25 milioane euro, cata vreme, la data inregistrarii contractului, capitalul social al societatii, inregistrat la Registrul Comertului, era de numai 915.723 euro.

Contract pentru nimic

Cu toate ca mobilul invocat al acestei asocieri a fost asigurarea asfaltului necesar reparatiilor si modernizarii strazilor din Targu Mures la preturi avantajoase, termenii intelegerii dintre cele doua parti dovedesc faptul ca municipalitatea nu a urmarit sa obtina nici un strop de asfalt ieftin din acesta afacere.

Explicatia este simpla, dar uluitoare, si anuleaza din start argumentele municipalitatii: data fiind lipsa de experienta in domeniu a celor doua societati coparticipante la asociere, ele nu au fost admise in anul 2004 la procedurile de achizitie publica a lucrarilor de asfaltare, in timp ce contractul prevedea ca asocierea are un termen determinat, de sapte luni, care expira in 31 decembrie 2004.

Filantropia lui Florea

O alta prevedere contractuala paguboasa pentru autoritatea locala a fost cea legata de destinatia terenului ulterioara incetarii contractului de asociere, teren pe care Consiliul Local se angaja sa-l inchirieze investitorului in asa fel incat sa-si poare recupera, in termen de 25 de ani, cheltuielile legate de achizitia si amenajarea acestuia, in valoare de 18,273 miliarde, nu insa si capitalul social varsat, in valoare de 12,5 miliarde lei.

Cum contractul nu a mai fost prelungit dupa 30 iunie 2005, municipalitatea a fost nevoita sa respecte obligatiile si a inchiriat terenul societatii Aspharom, dupa negocieri, la incredibilul pret de 363,24 euro/luna, pentru intreaga suprafata de peste 36.700 mp, conditii in care municipalitatea isi va recupera investitia facuta din banii publici nu in 25 de ani, cum prevede contractul, ci peste 110 ani.

In acelasi timp, generozitatea de care da dovada municipalitatea in relatia cu Aspharom se manifesta si prin faptul ca un incarcator frontal in valoare de 2,7 miliarde lei, achizitionat de Asfamur in 2004, se afla in prezent la dispozitia societatii germane, in folosinta gratuita, fara sa existe un contract de comodat sau de inchiriere. Potrivit raportului Curtii de Conturi, prejudiciul cauzat bugetului local numai prin neachitarea de catre Aspharom a chiriei pentru folosirea acestui utilaj, calculata la nivelul amortizarilor prevazute de lege, este de 300 de milioane lei.

Acestora li se adauga chiriile lunare pentru perioada iulie 2003 - mai 2004 si iulie 2005 - februarie 2006, in valoare totala de 661,47 milioane lei, neincasate de care Primarie.

Verdict: furt

Concluzia ce se desprinde din raportul Curtii de Conturi este ca relatia dintre municipalitate si Asphamur a fost inca de la inceput gandita fara a se tine cont de interesul public, eforturile financiare sustinute de bugetul local fiind angajate in beneficiul partenerului privat si nu al autoritatii locale.

De asemenea, se stipuleaza ca prin modul in care a fost initiata, derulata si finalizata, asocierea in participatie a avut drept consecinta gestionarea paguboasa a fondurilor publice, soldata cu un prejudiciu de 30,773 miliarde, reprezentand investitia nerecuperata, precum si cu falimentarea Asfamur, care inregistra la nivelul lunii octombrie 2005 o pierdere de peste 1,5 miliarde lei. Asta in conditiile in care, potrivit calculelor realizate de Camera de Conturi Mures, la 30 iunie 2005, Asfamur trebuia sa inregistreze in evidentele contabile un profit net de 343 milioane.

In total, potrivit raportului CC, asocierea dintre Asfamur si Aspharom ne-a costat 32,295 miliarde lei, dintre care 27,14 miliarde reprezinta plati nejustificate, 4,443 miliarde foloase nerealizate aferente, iar 771,2 milioane sunt venituri neincasate la bugetul local.

Cine raspunde?

Potrivit raportului Curtii de Conturi, pentru neregulile care au generat prejudicierea bugetului local in perioada 2003-2005 cu suma de 31,548 miliarde lei raspunderea a fost retinuta in sarcina persoanelor care au initiat si derulat asocierea cu Aspharom, si anume primarul Dorin Florea, viceprimarul Csegzi Sandor, consilierii Doru Opriscan, Koloszvari

Zoltan, Molnar Gabor, David Csaba, Nicolae Moldovan si Florin Ioan Craciun, directorul tehnic Dan Gliga, Lucian Racz, director tehnic ajunct, si Doina Cocis, sef serviciu in cadrul Directiei Tehnice.

De asemenea, prejudiciul de 711,2 milioane reprezentand venituri neincasate la buget i se imputa lui Florea, directorului economic Kiss Imola, precum si consilierilor juridici Maria Grama si Gabriela Puni.

Si lista poate continua, cu alte prejudicii, mai marunte in comparatie cu zecile de miliarde pe care, cu girul primarului Dorin Florea, Primaria le-a ingropat intr-o balta de asfalt la temelia bunastarii unui investitor german, venit in Romania cu o masina second-hand, in timp ce drumurile din Targu Mures sunt adevarate capcane pentru orice automobilist.

Responsabilitatea apartine, mai departe, procurorilor DNA, pe masa carora se afla in prezent dosarul Curtii de Conturi, si carora le cerem pe aceasta cale sa dea dovada de respect fata de targumureseni. Cu atat mai mult cu cat Daniel Morar, seful DNA, si-a facut ucenicia intr-ale procuraturii la Targu Mures.

Opriscan ignora Curtea

In acest timp, un grup de trei consilieri locali, printre care si Doru Opriscan, trateaza cu dispret Curtea de Conturi si refuza sa dea raspunsurile solicitate de inspectorii acestei institutii de mai bine de o suta de zile, dupa ce Primaria a tergiversat la randul ei punerea la dispozitia organului de control a documentelor legate de aceasta afacere.

"Actele le-am luat aproape toate de la Asociere, nu de la Primarie, pentru ca nu ni le-au pus la dispozitie", a declarat Viorel Florea-Nut, directorul Curtii de Conturi Mures, care spune ca, initial, patru persoane au refuzat sa raspunda, insa fostul viceprimar al municipiului Targu Mures a dat explicatiile cerute dupa ce a fost avertizat ca va fi amendat.

"Fodor Imre este absolvit de raspundere pentru ca posta nu i-a inmanat personal explicatiile noastre scrise", a explicat Florea-Nut.

Seful Curtii de Conturi Mures spune insa ca in cazul celor trei consilieri locali a aplicat sanctiunea de amendare cu 500.000 de lei pe ziua de intarziere pentru fiecare, pana in prezent acestia acumuland peste 100 de zile de intarziere.