Pe langa imensa tragedie produsa locuitorilor din Oltina si din alte regiuni dobrogene de revarsarea Dunarii, inundatiile fluviului umflat peste masura de viiturile succesive din ultimele 10 zile sunt pe cale sa conduca si la dereglari majore ale ecosistemului natural din zonele inundate, precum si la afectarea grava a unor situri arheologice putin sau deloc cercetate, situate in sectorul constantean al traseului dunarean.

Evitarea pe viitor a unor dezastre similare sau chiar mai mari decat cel inregistrat in zilele trecute nu se poate face decat prin investitii urgente si de amploare de nivelul a cel putin catorva miliarde de euro, bani necesari realizarii unui proiect de amenajare hidrotehnica a Dunarii Inferioare, ce cuprinde construirea unor microhidrocentrale in zonele bratelor Bala si Macin, precum si a unor

lacuri artificiale in sectorul Dunarii Superioare, care sa regularizeze traiectul fluviului si sa permita preluarea eficienta a uriaselor volume de apa in exces care apar in timpul tot mai deselor viituri.

Deceniile de nepasare si de absenta a oricaror investitii pentru protectia hidrologica a teritoriului Romaniei isi produc astazi efectele concretizate in distrugerea a zeci de localitati situate in special pe malul Dunarii si in evacuarea a zeci de mii de cetateni nevoiasi care si-au pierdut cu acest prilej agoniseala de o viata.

Astfel, in comuna Oltina, aproximativ 130 de gospodarii sunt amenintate de inundatii, peste trei sute de locuitori fiind deja evacuati. Multi dintre acestia insa dorm in continuare in casele amenintate si au declarat ca vor pleca numai atunci cand apa le va intra in curti, asa cum s-a intamplat in cazul a 30 de gospodarii.

Deoarece primul dig de aparare a fost depasit de apele Dunarii, autoritatile locale au dispus ridicarea unui al doilea dig, care va proteja numai gospodariile din localitate. „La primul dig am putea spune ca apa a lucrat mai repede decat noi, insa de cel de-al doilea dig nu va mai trece apa", a declarat primarul comunei Oltina, Marcel Dumitrescu.

Fara strategie nationala de aparare

Conform declaratiilor acestuia, cel de-al doilea dig este supravegheat permanent si se lucreaza in continuare la ridicarea coronamentului. Situatia este la fel de grava si la Harsova, unde sediul Capitaniei Zonale Constanta este inundat, activitatea acesteia mutandu-se pe pontonul ANR 1281. si aici se lucreaza in continuare la inaltarea digului.

Revenind insa la semnalele de alarma trase de cotidianul „Replica" pe parcursul unui an de zile, specialistii romani s-au pronuntat inca din urma cu 3-4 decenii asupra necesitatii efectuarii unor lucrari ample de regularizare a Dunarii Inferioare, insa guvernantii mai vechi sau mai noi au tratat acest subiect cu superficialitate condamnabila, lasand vaste teritorii romanesti, impreuna cu locuitorii acestora, la voia intamplarii, fara sa elaboreze nici o strategie nationala de aparare impotriva revarsarii marelui fluviu european.

Din nefericire, se pare ca nici in cel de-al treisprezecelea ceas cei ce se afla in mod efemer la carma destinelor natiunii romane nu au inteles ca fara investitii minime si urgente de nivelul catorva miliarde de euro, tragediile de la Oltina, Rast si din alte localitati dunarene se vor repeta anual distrugand viata tot mai multor cetateni ai acestei tari.

Presedintele Basescu cauta tapi ispasitori pentru prapadul care a lovit Romania in randul ziaristilor sau al unor institutii mass-media, in timp ce ministrul Sulfina Barbu asteapta experti straini care sa evalueze situatia riscului hidrologic existent pe sectorul romanesc al Dunarii.

Cu ocazia vizitei in comuna Oltina, ministrul Mediului, Sulfina Barbu, dar si premierul Calin Popescu Tariceanu, au declarat ca principalul vinovat este vremea, inundatii fiind si anul trecut. Mai mult, premierul a facut si o evaluare a pagubelor produse de inundatii si s-a aratat optimist in ceea ce priveste zilele viitoare.

Inundatiile din Dobrogea pot afecta grav valoroase situri arheologice

Numai ca ministrul Mediului si Gospodaririi Apelor ar fi trebuit sa stie faptul ca nu lipsa de studii si solutii tehnice viabile a condus la aceasta stare de fapt.

In acest sens, reamintim aici faptul ca inca din anii 1977-1978 savanti romani au facut, sub egida Academiei Romane, cercetari aprofundate asupra debitelor Dunarii, rezultatele acestor studii stiintifice fiind concretizate peste ani prin emiterea HG 1010/2002 privind valorificarea complexa a Dunarii Inferioare, proiect ce viza realizarea unui nod hidrotehnic pe bratul Bala, cuprinzand o microhidrocentrala, un baraj deversor, un stavilar de pamant si a unei ecluze. De asemenea, proiectul amintit ar fi presupus amenajari similare si pe bratul Macin, unde ar fi trebuit sa se construiasca o alta microhidrocentrala.

Prin aceste lucrari, teritoriul dobrogean ar fi fost salvat de la inundatii, tinand cont de faptul ca regularizarea Dunarii Inferioare ar fi pus capat revarsarilor necontrolate ale apelor fluviului, revarsari care sunt pe cale sa conduca la grave dezechilibre ale ecosistemului natural din zonele afectate de inundatii - dupa cum ne-a precizat ing.

Omer Iuksel, vicepresedinte al asociatiei EcoDobrogea - precum si la afectarea majora a unor situri arheologice putin sau deloc cercetate, dupa cum sustin cativa pasionati ai trecutului tinuturilor dintre Dunare si Marea Neagra.

Din pacate, in ciuda existentei unei hotarari de Guvern, nici in anii trecuti, nici in acest an - asa cum ne-au declarat la inceputul lui 2006 reprezentantii Apelor Romane Bucuresti - statul roman nu a alocat fonduri pentru amenajari pe bratele Bala sau Macin.

Cu toate acestea, vremea vorbelor sau a gasirii vinovatilor a trecut de mult, iar daca Executivul nu va „umbla" la rezerva valutara a Romaniei si la imprumuturi externe pentru a strange in scurt timp cateva miliarde de euro in vederea aplicarii unei strategii nationale de protectie impotriva inundatiilor, dezastrul se va repeta tot mai des si se va rasfrange asupra tot mai multor romani, inclusiv asupra carierei celor investiti de electorat cu puteri politice, legislative sau executive.