Incercand sa deschida mintile consilierilor locali si ai reprezentantilor Primariei, in ce priveste importanta construirii unei viziuni pentru dezvoltarea durabila a municipiului si apoi a asumarii acesteia, Consiliul Civic Local a organizat saptamana trecuta dezbaterea cu tema "Sa ne asumam responsabilitatea Clujului din anul 2020", in cadrul careia a incercat sa demonstreze ca "se poate". Membrii CCL - reprezentanti ai mediului de afaceri si ai societatii civile - au prezentat si explicat modelul de dezvoltare a orasului suedez Malmő, respectiv a Dubaiului, capitala emiratului arab omonim.

Astfel, cele doua posibile directii de dezvoltare a Clujului, in urmatorii 15 ani, intrevazute de CCL, au fost axate pe infrastructura si dezvoltare urbanistica (Malmő), repectiv pe construirea unui centru financiar strategic.

Din pacate, reprezentantii CCL si invitatii acestora, arhitecti si bancheri, nu s-au bucurat de o deschidere prea mare din partea decidentilor, reprezentati la dezbare doar de viceprimarul Boros Janos si de consilierul democrat Adrian Gurzau.

Curaj suedez

Tiberiu Kadar, specialist in dezvoltarea afacerilor si responsabil cu promovarea competentelor suedeze, in Suedia, a demonstrat ca intre orasul Malmő si Cluj exista nu doar numeroase asemanari (numar de locuitori, structura ocupationala a populatiei, industrii dezvoltate si puncte forte pentru atragerea investitiilor: infrastructura, specializarea inalta a fortei de munca etc) dar si potential asemanator de dezvoltare. "Malmő se lauda ca aduce 20 de milioane de consumatori, de pe o raza de 500 de kilometri, in 12 ore. Clujul poate oferi investitorilor, pe aceeasi raza de 500 de kilometri, 60 de milioane de consumatori, in doar 4-5 ore.

In primul caz vorbim de legatura cu Danemarca, in al doilea, de sase-sapte tari si capitale, inclusiv Bucurestiul", a subliniat Tiberiu Kadar unul dintre avantajele certe pe care Clujul le are fata de orasul suedez, in privinta atragerii investitorilor.

Strategia care a adus Malmő-ul la nivelul actual de dezvoltare a tinut, in primul rand, de curajul autoritatilor de a-si asuma o investitie ce parea, la inceput fabuloasa, respectiv construirea podului si a tunelului ce unesc astazi orasul de capitala Danemarcei.

Povestea de succes a Malmő-ului nu ar putea fi urmata de Cluj insa decat sub aspectul asumarii raspunderii pentru astfel de decizii pe termen lung si foarte lung - in ciuda premiselor foarte asemanatoare - intrucat dezvoltarea orasului suedez este una de tip urbanistic - orizontala, inaplicabila unui oras situat intre dealuri.

Moderatorul dezbaterii, Pascal Fesneau, a subliniat totodata si importanta, de altfel binecunoscuta - pe care o are dezvoltarea infrastructurii in orice proiect de dezvoltare economica durabila. "Este in primul rand nevoie de infrastructura aeroportuara, pentru ca investitorii nu vin pe drum, ci cu avionul. Apoi, de cateva facilitati.

La Vichy (oras in provincia Auvergne din centrul Frantei, n.r.), terenul este acordat investitorilor cu un euro metrul patrat", a mai exemplificat Fesneau.

Clujul, centru financiar in 2020

Celalalt caz studiat si supus dezbaterii a fost cel al dezvoltarii orasului Dubai, capitala emiratului arab cu acelasi nume, ca centru financiar mondial.

Si povestea acestuia incepe de la o decizie curajoasa de a abandona toate limitarile impuse de traditia locului, in primul rand, si apoi de legislatie, pentru a pune orasul pe harta mondiala a sectorului financiar-bancar.

Iosif Pop, cel care a lansat provocarea transformarii Clujului intr-un centru financiar strategic pentru Romania in prima faza, a schitat cu aceasta ocazie si principalele cerinte pe care municipalitatea ar trebui sa le indeplineasca, pentru ca modelul Dubai sa devina aplicabil la Cluj, iar acestea nu sunt deloc exagerate.

Este vorba despre identificarea a aproximativ 20 de hectare de teren, cu o structura a solului care sa permita dezvoltarea pe verticala (cladiri de macar 20 de etaje), asigurarea accesului auto facil, precum si a spatiilor de parcare si reglementarea unui regim de vanzare si concesionare accesibil investitorilor.

Directorul BNR Cluj, Grigore Bace, prezent la dezbatere, a salutat abordarea CCL ca un prim pas spre elaborarea unei strategii de dezvoltare a sectorului bancar, acest model fiind cel spre care a inclinat si viceprimarul Boros Janos.

Concluziile acestei dezbateri au subliniat necesitatea asumarii statutului de centru regional pe care il detine Clujul, precum si abordarea unei viziuni de dezvoltare in concordanta cu linia dominanta, data de sectorul serviciilor si de "inteligenta" (forta de munca de inalta specializare, datorata faptului ca orasul este un important centru universitar).

Incoerenta si lipsa de viziune

Prezentarile au fost urmate, in mod neasteptat, de reactii acide din partea unicului reprezentant al Consiliului Local la dezbatere, democratul Adrian Gurzau.

Acesta a demonstrat ca politicienii si alesii locali clujeni nu numai ca sunt complet lipsiti de viziune in ce priveste dezvoltarea orasului, dar nici macar nu se pot detasa de maruntisurile functionaresti si de frecusurile politice pentru a gandi, daca nu pe termen lung, macar la nivel mare.

Acesta este principalul motiv pentru care reprezentantii CCL sunt inca destul de sceptici in ce priveste forma planului de dezvoltare, ce risca sa fie una incoerenta, lipsita de viziune si de curajul raspunderii.

Si, ce indiciu asupra acestui risc poate fi mai clar decat simplul fapt ca materialele elaborate de diferitele grupuri de lucru in urma dezbaterilor pe diferite capitole ale viitorului plan nici macar nu sunt semnate, dupa cum a subliniat sociologul Maia Banciu, ori ca singurul aspect al dezvoltarii orasului in urmatorii 15 ani, intrevazut de un consilier democrat din generatia tanara, a fost vesnicul „centru universitar"? Concluziile prezentarilor si observatiile facute de organizatori si invitati vor fi cuprinse in dezbaterea finala asupra planului de dezvoltare strategica a Clujului. CCL se asteapta ca alesii locali sa si asume planul luna viitoare.

„Am vrea ca politicienii si Consiliul Local sa demonstreze ca nu este adevarat ca nu au viziune, asa cum credem noi (mediul de afaceri, n.r.).

Apoi, intrebarea care se pune este daca acest Consiliu, in aceasta formula, este sau nu capabil sa isi asume o astfel de strategie de dezvoltare", Pascal Fesneau, director general Energrom, membru al Consiliului Civic Local