Depozitul bancar are abia de acum incolo - odata cu scaderea reala a ratei inflatiei - premise reale de dezvoltare, dar degeaba: fie nu avem unde sa plasam banii, din cauza ofertelor ramase la nivelul produselor "de baza", fie nu avem bani.

Astfel, desi se va mentine pe un trend ascendent si in urmatorii doi-trei ani, depozitul bancar, ca solutie de economisire, pierde vizibil teren.

Cauzele sunt multiple: scaderea dobanzilor practicate de banci, dezinteresul pentru a promova acest tip de produse "demodate", scaderea apetitului pentru economisire al populatiei, fie din lipsa disponibilitatilor, fie ca urmare a cresterii interesului general pentru investitii.

Consumam economiile altora

Chiar daca nivelul de consum in Romania este peste cel al productiei, romanii sunt mai degraba strangatori decat cheltuitori.

O arata studiile privind comportamentul financiar al populatiei, o recunosc autoritatile din domeniu, pana si bancile: depozitele bancare reprezinta momentan aproximativ 74% din optiunile de plasament ale economiilor populatiei.

Insa, interesul institutiilor bancare pentru ademenirea acestora e tot mai scazut, o explicatie fiind atragerea de fonduri din strainatate, in conditii vadit mai avantajoase, pentru dezvoltarea produselor de creditare, vadit mai profitabile.

Cu alte cuvinte, romanii nu sunt incurajati sa economiseasca (scaderea dobanzilor este un argument puternic in acest sens) dar beneficiaza de economiile altora, prin intermediul creditelor. Rezultatul: de doua ori mai mult consum si nici un gram in plus la productie.

Pe de alta parte, cand nu se auto-boicoteaza prin nepromovarea solutiilor de economisire (depozitele sunt totusi o importanta sursa de finantare a institutiilor bancare), bancile intampina si concurenta instrumentelor alternative de economisire si investitii - fondurile mutuale si, mai nou, asigurarile - in atragerea de depozite.

In aceste imprejurari, evolutia economisirii prin depozitele bancare in urmatoarea perioada si conditiile in care aceasta se va realiza devin teme demne de analizat.

Cresterea se tempereaza

Cercetarile Unicredit Group arata ca, in urmatorii doi-trei ani, depozitele bancare se vor mentine pe primul loc in preferintele de plasament ale romanilor, insa ritmul de crestere a acestora va mai scadea. Potrivit aceleiasi surse, depozitele persoanelor fizice in banci au crescut in 2005 cu 27 la suta.

„Desi cresterea produselor de economisire a fost mai mica decat cea a creditelor, se poate afirma ca romanii sunt inca foarte orientati spre depozite si ca aceasta tendinta va continua", a subliniat Alina Pascu, vicepresedinte executiv Unicredit.

Totusi, cercetarile macroeconomice derulate de economistii din cadrul grupului bancar releva o temperare a ritmului cresterii depozitelor pentru populatie pana la o medie de 17 la suta, in intervalul 2006-2008.

Temperarea este datorata, in primul rand, neatractivitatii produselor bancare in comparatie cu alte solutii alternative, din cauza nivelului dobanzilor. In acelasi timp insa nivelul scazut al avutiei romanilor nu justifica, in opinia reprezentantului Unicredit, o preferinta deosebita pentru depozitele la termen.

Mai exact, romanii sunt prea saraci ca sa economiseasca. Un alt argument pentru diminuarea ritmului de dezvoltare a depozitelor bancare este sporirea apetitului romanilor pentru investitii in fonduri deschise ori alte instrumente alternative de economisire si investitii, prognozata de specialisti pentru urmatorii ani.

Economisirea nu e amenintata

In schimb, reprezentantii BNR mizeaza tocmai pe mentinerea unui nivel scazut de incredere in fondurile mutuale - principalul „inamic" al depozitului bancar - recunoscand ca evolutia depozitelor depinde in mare masura de reticenta cu care sunt inca privite variantele alternative de plasament.

Alt „punct forte" al depozitelor este, evident, trendul descendent al inflatiei.

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a explicat pentru Saptamana Clujeana motivele pentru care, nici in prezent si nici in perioada urmatoare, depozitul bancar nu este si nu va fi in pericol, pornind de la clarificarea unei simple neintelegeri: raportarea dobanzilor la inflatie.

Astfel, potrivit lui Vasilescu, atunci cand analizeaza nivelul dobanzii si nivelul inflatiei, nespecialistul priveste in acelasi sens, calculand randamentul prin raportarea dobanzii curente (la depozitul facut in 2006, ea este aplicabila in 2007, pentru depozitele la 12 luni) la rata curenta a inflatiei (calculata ca medie la 12 luni, din 2005 pana in 2006) or, rata dobanzii pentru depozitele la 12 luni ar trebui raportata la o rata viitoare a inflatiei.

Depozite (inca) rentabile

Asta inseamna ca, anul trecut, desi dobanda de referinta a scazut dramatic (de la peste 17 la suta in ianuarie 2005 la aproximativ 7,5 la suta in decembrie), randamentul depozitelor este cunoscut abia anul acesta cand, in cea mai pesimista estimare, inflatia va fi de aproximativ 6-6,5 la suta (la o tinta de 5 la suta).

Rata de 8,6 la suta cu care s-a incheiat anul 2005 (la o tinta de 7 la suta) a insemnat, pentru depozitele ajunse la termen anul trecut, un randament mediu al acestora de aproape 8 procente (dobanda pasiva medie a fost de 16 la suta, in 2004).

Dobanda medie la depozite de anul trecut, de 9 procente, va insemna asadar, pentru cei care isi vor scoate anul acesta banii din banca, un castig de doar 3-4 la suta, in functie de rata inflatiei insa, oricum, nu o pierdere, asa cum se vehiculeaza tot mai adesea.

Adrian Vasilescu a subliniat certitudinea ca dezinflatia s-a stabilizat, astfel incat in urmatoarea perioada, in ciuda scaderii dobanzilor, depozitele vor ramane o varianta sigura si rentabila de economisire.

Bancile abandoneaza depozitele?

Ce mai trebuie avut in vedere insa in afara de conditiile teoretice favorabile ale dezvoltarii depozitelor bancare sunt doua lucruri esentiale: ofertele bancilor si disponibilitatile banesti ale populatiei, respectiv daca avem unde si ce sa economisim.

Bancile care manifesta interes pentru diversificarea produselor de economisire, in vederea atragerii cator mai multi clienti sunt relativ putine, iar solutiile acestora - inca in faza de testare a pietei.

Cea mai directa - si singura, deocamdata - abordare, ca tendinta clara de dezvoltare a economisirii in perioada urmatoare, este introducerea dobanzilor fixe la depozite, insa acestea sunt practicate deocamdata la scara redusa (4%, la Raiffeisen, de exemplu), si doar de cateva banci la un nivel de 7-8 la suta.

„Diversificarea produselor de economisire nu a fost o prioritate majora pentru banca noastra, existand in portofoliul nostru produsele de baza si un plan de economisire conceput pentru clientii care doresc sa economiseasca pe termen lung", recunoaste Alina Pascu, vicepresedinte executiv al Unicredit.

Cu foarte putine exceptii (Piraeus, Finansbank), nici celelalte banci nu ofera mai mult decat produsele de baza in acest domeniu si nici nu dau semne ca ar avea alte intentii in perioada urmatoare.

Ca dovada, orientarea tot mai accentuata a acestora de a raspunde cu aceeasi moneda instrumentelor alternative de economisire, respectiv tendinta de a dezvolta propriile fonduri de investitii (Banca Transilvania, BCR, Bancpost, BRD, Raiffeisen - in curand), planuri de investitii in pensii si asigurari, certificate de depozite cu castiguri garantate pe perioade de pana la doi ani si altele.