Aproape intreaga activitate economica din Cluj s-a concentrat, in aceasta perioada, in resedinta judetului sau in jurul orasului, care a functionat ca un "aspirator" de investitii. Situatia este pe cale sa se accentueze. Si asta, pentru ca in zona si-au stabilit sediul o serie de mari investitori.
Este vorba, in primul rand, de compania americana "Bechtel", constructorul Autostrazii Transilvania, precum si de firma "Emerson" din SUA, care a inceput sa construiasca cel de-al doilea parc industrial in care va avea trei fabrici de echipamente electrocasnice sau electrice, precum si masini pentru gatit.
In primul parc industrial din Cluj-Napoca, anul acesta ar urma sa isi inceapa productia firme precum "Ruwell AG", un important producator de piese auto, sau "Sistec", un furnizor de componente informatice.
Mai mult, la Floresti va fi ridicat un al treilea parc industrial, in urma unui acord intre Consiliul Judetean, care detine pachetul majoritar de actiuni la SC "Tetarom", firma ce administreaza parcurile industriale, si Consiliul Local Floresti.
Tot in zona vor incepe lucrarile de construire a centurii de ocolire a orasului, ceea ce va insemna cresterea sensibila a cifrei de afaceri a companiilor din domeniul constructiilor. Se pare ca pe termen mediu, principala problema a investitorilor va fi gasirea unor angajati competenti, mai ales ca rata somajului este extrem de mica.
Dejul a trecut pe locul trei
Cifrele oferite de Directia Generala a de Finantelor Publice arata si o inviorare a economiei orasului Turda, care a depasit Dejul. In urma cu cativa ani, Turda era considerat o adevarata cenusareasa. Fabricile construite in timpul regimului comunist se confruntau cu serioase dificultati financiare, iar rata somajului depasea 17 la suta din totalul populatiei active.
Orasul a primit statutul de zona defavorizata, iar societati de genul "Casirom" sau "Holcim", care au cumparat fabrici cu probleme, au reusit sa se relanseze. Mai mult, se pare ca pentru ele au sosit vremuri bune.
Conducatorii holdingului "Holcim" au negociat cu "Bechtel" ca firma americana sa cumpere ciment de la fabrica. Acest lucru va insemna, practic, salvarea unitatii, pentru ca exista si posibilitatea ca "Holcim" sa reduca drastic productia de la Turda si sa aprovizioneze piata constructiilor cu ciment produs in fabrica mai moderna din Alesd, din judetul Bihor.
Numai ca societatea din Turda este mult mai aproape de santierele "Bechtel". In situatia in care administratia din Turda si cea din Campia Turzii vor reusi sa infiinteze un parc industrial intre cele doua localitati, este posibil ca zona sa devina una foarte prospera.
Statistica Finantelor mai arata si faptul ca economia orasului Huedin se ruralizeaza. In oras nu exista nici o unitate industriala importanta, iar multi dintre locuitorii orasului folosesc economia naturala. De pilda, ei nu dau bani pentru alimente pentru ca au venituri mici si prefera sa consume alimentele produse in gospodaria proprie.
Zona ar putea, insa, sa cunoasca o dezvoltare turistica foarte puternica. Si asta, pentru ca la Marisel se construieste o pista de schi moderna si urmeaza reabilitatea statiunii Belis.
Date centralizate
Conform datelor facute publice de catre DGFP, bugetele locale ale oraselor din judet inregistreaza un excedent de 43,3 milioane RON. In total, in primul trimestru al acestui an, administratiile fiscale au incasat 320 de milioane RON. Un procent de 93,81 la suta din aceasta suma a fost incasata la Administratia Fiscala Cluj-Napoca. Aceasta a obtinut venituri de 300 de milioane RON.
Totodata, Administratia fiscala din Dej a adunat 1,62 la suta din suma totala, adica 5,2 milioane RON. La Turda, angajatii Fiscului au incasat 1,92 la suta din total, adica 6,1 milioane RON, in timp ce la Campia Turzii au adunat 1,04 la suta din total, adica 3,2 milioane RON.
De asemenea, la Gherla, Administratia Fiscala a adunat 1,31 la suta din total, adica 4,3 milioane RON, in timp ce la Huedin, inspectorii Fiscului au incasat doar 0,3 la suta din total, adica 0,9 milioane RON.
