Intotdeauna Ibanestiul s-a impus prin vioiciunea si taria de caracter a oamenilor sai. Localitate specifica de munte, Ibanestiul a reusit sa-si pastreze un anumit specific pana in zilele noastre, lucru pe care aveam sa-l descoperim saptamana trecuta cand am poposit timp de o zi printre ibasteni.
Pastratori de traditie, credinciosi, dar mai ales muncitori, locuitorii Ibanestiului ne-au impresionat prin hotararea lor de a-si vedea comuna cea mai mandra intre comune. Si au toate sansele sa reuseasca. Doar sa ii ajute si autoritatile judetene pentru reabilitarea drumului, in multe locuri impractibil, care impiedica turistii sa se apropie de zona. Nu ne ferim sa spunem ca ii vom bombarda in acest sens pe oficialii judetului.
Exista un specific al vailor carpatine, mai ales al celor din Carpatii Orientali, care sunt in permanenta porti deschise spre necunoscut. De cate ori parcurgi un astfel de drum, o astfel de vale, ai senzatia ca te afli acolo pentru prima data. Este vorba de un ciudat sentiment al omului - pionier, explorator al unor spatii invaluite in mister.
Acesta este sentimentul celui care calatoreste pe valea Gurghiului. Dupa Reghin, muntii din fundal au aspectul unei mari inmarmurite. Se stie ca verdele padurii ( mai ales cel crud, de primavara) ca si alternanta peisajului ondulat, montan, au un efect revigorant asupra psihicului uman.
Prima cititoare
Prima oprire a noastra in Ibanesti, satul ce respira a bunastare, avea sa fie la una dintre cititoarele noastre. Maria Chirtes ne-a poftit in curte, ne-a oferit deja traditionala ceasca de cafea si a asteptat sa vada ce vant ne aduce in batatura sa. Am descusut-o despre traditii, gospodarie, notabilitatile satului.
Ne-a raspuns dezinvolta, laudandu-l pe primar, lucru greu de crezut intr-o comunitate. Mai tarziu aveam sa ne lamurim de ce.
Ibanestiul: precizari istorice
Dupa cum am aflat de la directorul adjunct al Scolii Generale nr. 1 din comuna, Dumitru Husar, primul document de atestare a localitatii Ibanesti dateaza de la 1453 si este un act de donatie prin care Matei de Hunedoara ofera domeniul Gurghiu lui Vladislav al V-lea. Documentul se afla la Budapesta si este scris in latina medievala.
Pentru ca multe lucruri privind trecutul unei localitati se pot afla prin cercetari etimologice, am aflat tot de la Dumitru Husar ca denumirea "Ibanesti" este slava si vine de la "Iban", nume propriu masculin. De altfel, Dumitru Husar a scris o monografie a localitatii, iar aici nu am facut altceva decat sa reproducem lucruri cunoscute si scrise deja.
Bisericile satului
De la istorie ne-am mutat la credinta. Primul interlocutor: parintele ortodox Genu Oprea, care slujeste aici din anul 1999. Prima impresie pe care ne-a facut-o preotul a fost aceea a unui om natural si sincer.
Dansul ne-a declarat ca Ibanestiul si cu Hodacul sunt poate singurele localitati din Romania unde se afla doua biserici (ortodoxa si greco-catolica) una langa cealalta, fara nici macar un gard despartitor. Si fara sa fie nici un fel de probleme confesionale.
Ceea ce este specific la biserica ortodoxa din Ibanesti, una dintre cele mai mari din mediul rural, este ca multi din cei care viziteaza localitatea pentru prima data confunda lacasul cu biserica greco-catolica. Si asta datorita arhitecturii bisericii.
Este poate singurul exemplu din Romania in care o biserica ortodoxa prezinta elemente de constructie gotice (mai exact, neogotice, pentru ca biserica este construita in anul 1889). Nu ar trebui sa ne mire daca ne gandim ca arhitectul lacasului a fost sas. Contraforturile gotice sunt vizibile de afara, iar interiorul este dominat de arcuri frante si ogive.
Lacasul este construit din blocuri masive de roca vulcanica ulterior tencuita. Chiar si bolta este executata in piatra, lucru invizibil datorita tencuielii si a picturii murale care acopera suprafata intreaga a peretilor interiori ai bisericii. Pictura dateaza din 1997, iconostasul este de asemenea nou. Biserica are cinci clopote, cel mai greu avand 2000 kg.
Cealalta biserica, greco-catolica, a fost construita intre 1907-1912. Parohia greco-catolica numara 390 de persoane si s-a dezvoltat in ultimii 8 ani. Biserica are pictura noua si sculpturi interioare. Parintele Somesan slujeste la Ibanesti din anul 1998. A reusit sa transforme un fost grajd intr-o sala de computere pentru uzul scolarilor.
De asemenea a reusit renovarea casei parohiale, care a fost preluata intr-o forma degradata. A reusit sa construiasca o biserica si la Ibanesti-Padure, pentru oameni in varsta.
Primii la scoala
Ideea preconceputa conform careia scolile situate in mediul rural resimt o acuta lipsa de dotari, fonduri sau chiar dascali calificati a fost complet indepartata prin vizita unitatilor de invatamant din comuna Ibanesti.
La Scoala Generala din centrul comunei, primul lucru care ne-a surprins a fost Madalina, eleva in clasa a VI-a si eleva de serviciu. Doar dupa ce ne-a legitimat, am avut acces in scoala. "Pentru disciplina si securitate", avea sa ne lamureasca Ioan Petrea, profesor de matematica si directorul scolii.
Centrul coordonator, asa cum aveam sa aflam de la directorul Ioan Petrea, se afla la Scoala Generala clasele I-VIII din Ibanesti Sat, avand in subordine scolile din Ibanesti Padure, Isticeu si Dulcea, totalizand un numar de 644 de copii, atat prescolari cat si elevi.
La o singura unitate de invatamant se organizeaza clase simultane, grupate clasa a I-a cu a III-a pentru ciclul primar si clasa a V-a cu a VII-a pentru cel gimnazial. Impresionant a fost si un alt aspect: din cele 51 de cadre didactice, doar unul este necalificat, fiind student in anul III. Din pacate, "in 10 ani ies la pensie jumatate din actualii profesori", dupa cum ne-a povestit directorul.
Cu toate ca Ioan Petrea e mahnit ca "ultimele generatii sunt mai putin interesate de scoala", elevii din Ibanesti continua sa participe la numeroase concursuri scolare. Concursul Cangurul si EuroJunior, avand un profil de matematica, respectiv cultura generala sunt doar doua exemple.
Totodata, in cadrul concursului de Literatura romana si cultura poporului roman, Cofari Florina-Madalina (n.red. eleva de serviciu) a ocupat locul I anul trecut, anul acesta o alta eleva a scolii, Lucaci Bianca Mihaela clasandu-se pe a treia pozitie in cadrul aceleasi competitii.
Pana si directorul adjunct, Dumitru Husar si-a incercat norocul, castigand locul I pentru creatie la acelasi concurs si lasandu-si colegii perplecsi, care il stiau de istoric.
Reusite si dorinte
Prin intermediul programelor guvernamentale si sprijiniti prin bugetul local, scoala beneficiaza in prezent de un sistem de incalzire centrala si de retea de internet. Dupa ce in 2002 a trecut prin reparatii capitale, ca altfel tavanul cadea pe elevi.
Problema cea mai stringenta cu care scoala din Ibanesti Sat se confrunta este cea a grupurilor sanitare care nu se afla intr-o stare propice de functionare, cat si lipsa canalizarii. Dar exista solutii, consilierii locali aproband deja fondurile pentru modernizarea grupurilor sanitare.
Reporteri in devenire
A doua vizita a fost la scoala "Nicolae Petra Petrescu" din Isticeu, unitate care a beneficiat de programul national de relansare a invatamantului rural finantat de Banca Mondiala.
In anul 2000, scoala din Isticeu a fost inclusa in planul de reabilitare al scolilor, Banca Mondiala asigurand in acest sens o finantare in valoare de trei miliarde ROL, comunitatea locala contribuind cu alte 100 milioane ROL. In prezent, dotarile ultramoderne ale scolii se regasesc in principal in dorinta elevilor de a se implica in activitatile organizate.
Scoala din Isticeu beneficiaza de un alt proiect finantat de Banca Mondiala si denumit "Reporter in satul meu", proiect ce a debutat in toamna anului 2005.
Scoala a derulat insa si actiuni de strangere de fonduri care i-a avut ca principali protagonisti chiar pe elevi, acestia colectand plante medicinale sau fier vechi, fondurile astfel obtinute fiind folosite pentru achizitionarea de echipament sportiv.
Scoala din Isticeu, pe frontispiciul careia sta inscris misiunea asumata si exprimata prin motto-ul "scoala directioneaza activitatea elevului spre actiune libera, intarindu-i increderea in sine pentru a se adapta unei societati dinamice", isi are aniversarea in data de 6 decembrie.
La scoala, in port popular
Scoala Generala din Ibanesti Padure se mandreste cu numarul mare de elevi participanti la concursurile scolare precum "Cangurul lingvist" sau Olimpiadele Cunoasterii, concursuri scolare la care, desi participarea se face contracost, a reusit sa reuneasca la startul competitiei peste 90 de elevi din colectivul de 140.
Elevii claselor I-IV au participat in data de 29 aprilie la Concursul Judetean "Obiceiuri si Traditii Populare", unde au sustinut un spectacol de dans popular, evocand astfel ritualul de nunta si obtinand in final un meritoriu loc secund.
Si la aceasta unitate se deruleaza un proiect finantat de Banca Mondiala, intitulat "Costumul Popular ma reprezinta".
Problemele cu care scoala se confrunta in prezent este atat cea a transportului scolar, copiii dornici sa studieze fiind nevoiti sa parcurga zilnic distante ce depasesc 10 km, cat si procesul de comasare al scolilor prin pierderea statutului juridic pentru unitatile de invatamant care nu insumeaza un minimum de 200 de elevi.
Personalitati anonime
Prea ne-am obisnuit ca "personalitatile" sau "vedetele" sa ne fie oferite pe tava de catre televiziuni. Esti in ziua de azi o personalitate in masura in care apari la televizor. In schimb, la sate, exista personalitati cunoscute doar acolo unde traiesc.
Trecand prin Ibanesti, poti avea ochi pentru a vedea scolile renovate ale localitatii, primaria moderna sau Centrul de Informare. Poti gasi insa si vechi locuinte, care-ti vorbesc intr-o limba veche si din ce in ce mai greu de inteles.
La o astfel de casa veche locuieste tusa Nastasia. Are peste 80 de ani, si a vazut multe locuri importante din Transilvania pana inainte de Al Doilea Razboi Mondial. O viata intreaga a fost slujnica, pentru ca avand o familie cu multi copii, parintii au trimis-o devreme de acasa, prima data la nasa sa de botez, unde pastea vacile.
Apoi a ajuns slujnica la o familie de functionari din Arad, unde a stat trei ani. S-a intors acasa, dupa care s-a dus la Targu Mures, lucrand la o familie de notari, unde a si prins-o razboiul si cedarea Ardealului catre Ungaria. A plecat cu familia aceea la Sibiu, unde a mai stat 2-3 ani, dupa care s-a intors din nou acasa.
A cunoscut pe unde a trecut "domni" si tarani romani, unguri, evrei, sasi si svabi, sarbi, italieni. Sfarsitul razboiului a gasit-o la Ibanesti, unde a intalnit trupe germane, maghiare, romanesti si rusesti. Zice ca era " tanara si frumusica", iar odata un soldat rus a vrut sa o violeze, alegand-o dintr-un grup de femei adunate intr-o pivnita, de frica trupelor sovietice. Zice ca mama sa a avut un curaj nebun, smulgand-o din mana soldatului.
Tusa Nastasia nu face diferente ale oamenilor pe nationalitati. Zice ca peste tot sunt oameni buni si rai. Dintr-un anumit punct de vedere, este mai pregatita pentru Europa decat multi altii, cu mult mai tineri. Intelege diferentele de nationalitate, confesiune si mentalitate. De remarcat este ca nu judeca pe nimeni.
Aceeasi tip de mentalitate la un mos care ne-a intampinat din poarta de lemn a casei sale. Zice ca poarta a facut-o in anul 1944, pe cand avea 12 ani. De altfel data este incriptionata deasupra intrarii…
Munca: cu animalele si in padure
Economia locala din Ibanesti se bazeaza in principal pe exploatarea lemnului, evidentiindu-se astfel multitudinea de gatere si transportatori.
Agricultura locala este una de subzistenta, pasunatul fiind singura activitate constanta care prezinta interes pentru localnici. Crescatorii de bovine sunt nemultumiti din cauza pretului scazut primit in schimbul unui litru de lapte, intre 5.500-6000 ROL, caz in care multi isi pun problema rentabilitatii cresterii bovinelor, profitul fiind deseori inexistent.
Imobilele se vand cu preturi derizorii, o casa din caramida cu trei camere si 1000 mp, teren aferent, putand fi achizitionata in schimbul a 500 milioane ROL. La fel nici terenurile, desi exista nenumarate raspandite pe intreaga raza a comunei (n.red.
Ibanesti e cea mai intinsa comuna mureseana), nu prezinta un punct de atractie pentru potentialii cumparatori, motivul invocat cel mai des fiind starea deplorabila a cailor de acces.
O prezenta inedita in peisajul economic local este societatea comerciala Mirdatod, fabrica ce produce branzeturi, cu desfacere in intreaga tara. Beneficiari ai unui program Sapard, cei doi proprietari, fratii Mircea si David Todoran, au planuri de extindere prin constructia unei ferme care sa faciliteze propria productie de lapte la cele mai inalte standarde.
In prezent, societatea achizitioneaza materia prima de la crescatorii locali, cantitatea colectata ridicandu-se la peste 7000 litri de lapte zilnic, iarna, si 10 mii de litri vara.
Peisajul rural deosebit de atractiv si autenticitatea cu care traditiile s-au pastrat, imbinate cu ospitalitatea satenilor ar crea conditiile dezvoltarii agroturismului, doar ca "pacatoasele drumuri" care sunt impracticabile impiedica accesul turistilor si zadarnicesc orice plan de dezvoltare economica locala bazata pe turism.
Un indice al avansului tehnologic pe care comuna l-a inregistrat il reprezinta dotarile de care satenii beneficiaza, servicii precum farmacie cu program non-stop, serviciu medical permanent cu doctor de garda, de salubritate ce opereaza saptamanal.
Primaria a asigurat fonduri pentru infiintarea unui centru de documentare si informare prin intermediul caruia locuitorii au access la cele mai moderne mijloace de informare, atat prin fondul de carte si presa cat mai ales prin internet wire-less.
Din pacate nu am putut beneficia si de explicatiile inimoasei Nicoleta Man, responsabila de centru, de altfel si o buna cunoscatoare a traditiilor locale.
La sfat cu oficialitatile
Dupa amiaza ne-am rezervat-o, mai bine zis ne-au rezervat-o gazdele, intalnirii cu notabilitatile comunei. Pentru a afla ce facem bine si unde ar mai trebui sa lucram. Si ce ar trebui sa invatam despre ibasteni.
Punctuali, incepand cu primarul, Vasile Dan, au sosit la Primaria Ibanesti preotii Ioan Maris, Lucian Breja, Calin Romanti, Genu Oprea, secretarul comunei, Eugen Matei, politistii Cosmin Pop, seful de post, si Florea Farcas, omul de afaceri Eugen Suceava, dar si postasii care ne distribuie ziarul, Petru Sava, director de posta, si Steluta Gliga, factor postal.
De la gazdele noastre am aflat ca ar trebui sa expunem problemele mai pozitive, pentru ca, dupa cum ne-au spus preotii: "intr-o lume in care negativismul pune stapanire, e greu sa procreezi". Din discutii ne-a placut ca nici oficialitatile nu au cerut nimic, poate doar niste fonduri pentru drumurile dezastruoase.
Am parasit Ibanestiul convinsi ca ne vom intoarce, ca in cele cateva ceasuri am aflat doar putin din viata localnicilor, din trecut si prezent, si, nu in ultimul rand ca merita sprijiniti. Pentru ca stiu sa faca treaba si ii intereseaza cum traiesc si cum le arata comuna.
Credinta in Dumnezeu
In Ibanesti, daca pana in 1926 era o singura biserica, din acel an s-au ridicat alte doua. Parohia de la Isticeu e construita pe locul unei foste hale pentru locomotive, in timp ce biserica de la Dulcea s-a ridicat dupa Revolutie. In doar patru ani si doar cu sprijinul localnicilor care au raspuns chemarii preotului paroh Lucian Breja.
Pasiuni
Poate in amintirea vremurilor dinainte de '89, cand "in fata bisericii era o mare alba, deoarece credinciosii veneau in costume populare", parintele Genu Oprea se ocupa si de un taraf de muzica populara format din copii, impreuna cu instructorul Florin Petra.
Copiii sunt elevi de la clasele II- VIII, instrumentisti (vioara, contrabas, acordeon) si interpreti vocali. "Incercam sa ne ocupam, chiar daca nu suntem platiti", a recunoscut Genu Oprea.
Daca preotul parof Oprea indrageste folclorul, parintele Somesan este un pasionat columbofil, cu porumbei premiati la concursuri nationale.
Cel mai, cea mai...
Cel mai varstnic ibastean este Micutu', in varsta de 99 de ani
Isidor Chirtes detine un muzeu al satului privat in care a strans de la unelte agricole pana la piese pentru razboiul de tesut
Doamna profesor Mera, o iubitoare de folclor, detine o impresionanta culegere de folclor, publicata partial in revista Marisia. Tot ea poseda naframi traditionale, vechi de 100 de ani. Mostenite de la a sa bunica
Primarul Vasile Dan a absolvit facultatile de matematica-fizica si administratie publica, dar s-a facut primar, fiind la al doilea mandat
80 de calculatoare au fost obtinute de elevii ibasteni, prin programul Euro 200, iar alte 41 de cereri sunt depuse spre aprobare.
Celebritati locale
Printre celebritatile cu care satul se mandreste se numara dr. Eugen Nicoara, a carui nume il poarta Scoala Generala nr.1, medic care a trait si s-a intors cu placere in Ibanesti. De altfel, urma trecerii sale poate fi observata si pe placuta de pe monumentul dedicat celor 100 de eroi ibasteni cazuti in Primul Razboi Mondial, monument plasat in curtea celor doua biserici din centrul comunei.
Apoi ar mai fi Nicolae Petra Petrescu, descris pe placa (asezata de Astra Reghin si Societatea Tinerimea Romaneasca "Constantin Romanu Vivu" Targu Mures) de la intrarea in Biserica Ortodoxa din Ibanesti Sat, , prin urmatoarele cuvinte: "apostol, luptator si carturar al neamului sau in lupta pentru lumina, libertate si unire. Nu uitati, fiti mandri de el. 1937".
Despre Nicolae Petra Petrescu ne-a povestit profesorul Mera, pasionat de istorie si arheologie, el fiind cel care a descoperit documentele privind atestarea documentara a localitatii, cele doua cetatui, vestigii ale unor castre de granita din perioada post-romana.
Nascut in 1848, decedat in 1924, Nicolae Petra Petrescu a fost de formatie economist, dar a ramas in amintirea ibastenilor sai ca un reputat publicist. Poreclit Mosu', Nicolae Petra Petrescu a participat la Razboiul de Independenta, iar in 1918 este unul din membrii miscarii unioniste de la Sibiu.
