Biserica Ortodoxa “Schimbarea la fata” a constituit de la bun inceput un subiect controversat.

In spatiul pe care a fost ridicat lacasul de cult, pe Bulevardul Eroilor din Cluj-Napoca, erau situate doua cladiri, care au fost demolate, in urma unei propuneri a fostului primar al municipiului Cluj-Napoca, Gheorghe Funar, desi Comisia Monumentelor Istorice, abilitata sa decida asupra cladirilor de patrimoniu, s-a opus acestei demolari.

In prezent, o parte din spatiul lacasului de cult este inchiriat unor societati private. Conducerea bisericii considera legitima aceasta actiune, prezentand-o ca pe o sursa de finantare a lacasului.

Biserica Ortodoxa “Schimbarea la fata” din Cluj a beneficiat de-a lungul timpului de fonduri substantiale. In urma cu doi ani, printr-o Hotarare de Guvern, s-au primit zece miliarde de lei pentru finalizarea lucrarilor de constructie.

In anexa cladirii bisericii “Schimbarea la fata” au sediul doua societati private. Dupa cum au declarat reprezentantii lacasului de cult, scopul principal al acestor inchirieri este obtinerea de fonduri pentru “supravietuirea” bisericii de pe bulevardul Eroilor.

Biserica Ortodoxa “Schimbarea la Fata” s-a aflat, vreme de ani buni, in constructie. Enoriasii au asteptat, cu sufletul la gura, finalizarea lucrarilor. Asa se face ca de anul trecut, o noua biserica ortodoxa troneaza pe bulevardul Eroilor, in centrul municipiului Cluj-Napoca. Pana aici nimic deosebit.

Atata doar ca in aripa stanga a cladirii ce gazduieste biserica se observa doua spatii comerciale - o florarie si o agentie de turism -, ce indica faptul ca anexa bisericii a fost inchiriata celor doua firme. Reprezentantii parohiei motiveaza inchirierea prin faptul ca fiecare biserica trebuie sa obtina fonduri din unele activitati.

Potrivit reprezentantilor bisericii, ar exista o colaborare cu respectiva agentie de turism, in vederea organizarii unor pelerinaje. Tot pe acelasi criteriu utilitar s-a inchiriat parterul unei florarii.

Conform acelorasi surse, inchirierile pentru profit nu sunt iesite din comun, intrucat toate celelalte comunitati religioase se folosesc de spatiile pe care le detin pentru a obtine venituri suplimentare.

Pana la inchiderea editiei, nu am reusit sa obtinem o pozitie oficiala cu privire la aceste practici din partea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului. Ni s-a promis totusi ca vom primi un raspuns in “termenul legal”.

Aparitia noii biserici a generat de la bun inceput controverse. Primarul Gheorghe Funar a propus in 1998 demolarea a doua imobile de pe strada Eroilor din municipiul Cluj, in vederea construirii de catre Episcopia Ortodoxa a unui lacas de cult.

Desi existau mai multe variante de amplasament care nu necesitau “sacrificarea” altor cladiri, primarul Funar a inaintat proiectul de demolare a doua imobile cu valoare istorica exceptionala din centrul istoric si cultural al orasului.

O alta locatie pentru viitorul lacas de cult ar fi fost in Piata Mihai Viteazu si nu implica demolari, permitand realizarea unei constructii independente cu respectarea orientarii geografice pe care o cere canonul bisericesc. In plus, spatiul era ultracentral si agreat de reprezentantii Bisericii Ortodoxe.

Proiectul demolator propus de primarul Funar avea nevoie de avizul Comisiei Judetene a Monumentelor Ansamblurilor si Siturilor Istorice Cluj. Comisia, care era singura autorizata sa decida in privinta cladirilor de patrimoniu, l-a contrat pe Funar pe motiv ca nu se putea permite asa ceva.

Dupa o serie de declaratii in presa de ambele parti, scandalul s-a stins rapid, iar lucrarile de demolare au inceput fara probleme. Daramarea celor doua cladiri istorice de pe Eroilor 24, 26 a facut loc liber actualei biserici ortodoxe “Schimbarea la fata”.

Parohia “Schimbarea la fata”, condusa de protopopul Moldovan, a fost stapana pe multe imobile valoroase ale Clujului. Pe lista parohiei apareau cladirile de pe strada Motilor nr. 24, 26, 28, Bulevardul 21 Decembrie nr. 68, Eroilor nr. 10, I.C. Bratianu nr. 25 si Napoca nr. 6 si 8, biserica de zid a greco-catolicilor, confiscata de regimul comunist in beneficiul ortodocsilor.

In urma celor zece ani de procese cu Biserica Unita si a evenimentelor din 1998, care au culminat cu altercatia dintre enoriasii ortodocsi si greco-catolici (actiune de pe urma careia Titus Moldovan s-a ales cu functia de protopop), Biserica Ortodoxa Romana a cazut la intelegere cu proprietarii de drept ai imobilelor amintite.

Gestionarul acestor spatii, protopopul Moldovan, a reusit sa pastreze unul dintre spatiile cele mai profitabile, si anume cladirea de pe strada Napoca nr. 6.

Mai mult, ca o compensatie a pierderii bisericii “Schimbarea la fata”, protopopul Moldovan a solicitat greco-catolicilor varsarea banilor proveniti din inchirierea spatiilor de pe strada Napoca nr. 8 (retrocedate) in contul Arhiepiscopiei, pe o perioada de zece ani.

Initial, Moldovan a propus ca ambele cladiri sa fie retrocedate partii greco-catolice, cu conditia ca sumele provenite din inchirierea acestora sa revina ortodocsilor, dar acest plan a fost respins. Fondurile de care a beneficiat “Schimbarea la fata” de-a lungul timpului au fost mai mult decat suficiente pentru construirea bisericii.

Printr-o Hotarare de Guvern din anul 2004, biserica a primit fonduri suplimentare, fata de cele alocate pana atunci, de 10 miliarde lei. Banii, din partea Ministerului Culturii si Cultelor, au venit pe calea Consiliului Local Cluj si din contributia credinciosilor, din donatii si sponsorizari.

Primaria lui Funar ocupa primul loc pe lista donatiilor catre Episcopia Ortodoxa, asigurandu-si sustinerea din partea cetatenilor in vremuri de “restriste electorala”. Pe langa aceasta, Arhiepiscopia primeste fonduri de la buget, iar repartitiile au facut frecvent obiectul contestatiilor celorlalte culte din Romania.