Planul de dezvoltare in 13 ani a Transilvaniei de Nord

de Ovidiu Hategan     Romania libera Editia Transilvania-Banat
Joi, 27 iulie 2006, 0:00

(Foto: Romania Libera)

Cel mai ridicat nivel al calitatii vietii din Romania, locuri de munca bine platite, cea mai diversificata oferta turistica din tara, cel mai propice mediu de afaceri, datorat existentei unor institutii de supraveghere a pietei cu responsabilitati clare, unor reglementari precise si nebirocratice si a unei forte de munca inalt calificate, reprezinta imaginea ideala de dezvoltare a nordului



Transilvaniei. Acest lucru reiese dintr-un document al Agentiei de Dezvoltare Regionala Nord-Vest.



Prognoza face parte din Planul de Dezvoltare Regionala Transilvania de Nord 2007-2013, elaborat de ADR Nord-Vest, regiune din care fac parte judetele Cluj, Maramures, Salaj, Satu Mare, Bihor si Bistrita-Nasaud.



Conform documentului, obiectivele strategice pe termen mediu si lung prevad racordarea regiunii la fluxurile internationale de marfuri, turisti, investitii, informatii si valori culturale, cresterea investitiilor in capitalul uman si social in vederea asigurarii suportului pentru o dezvoltare durabila, transformarea centrelor urbane in spatii de influenta, prin valorificarea potentialului cultural specific, si de atractie regionala si trans-regionala, prin dezvoltarea unui mediu propice de afaceri. Toate acestea ar trebui sa se intample pana in anul 2020. Tot pana atunci, PIB-ul in regiune ar trebui sa atinga 55 la suta din media europeana.



Zona de nord-vest a tarii sta cel mai prost, insa, la capitolul "mediu". Gestionarea deseurilor este o problema generala in toate cele sase judete, alimentarea cu apa inregistreaza mari disfunctionalitati si sunt probleme cu sistemele centralizate de evacuare si epurare a apelor. De asemenea, spatiile verzi sunt foarte putine, mult sub limitele legale sau europene.



Investitii pentru sustinerea unor poli de influenta



Strategia prevede dezvoltarea generala in jurul unor poli de influenta. Pentru aceasta vor trebui stabilite orasele spre care se vor indrepta cu prioritate resursele financiare. Cu siguranta, unul dintre acestea va fi Cluj-Napoca, desi in document nu se face nici o nominalizare.



De asemenea, resursele se vor indrepta si spre dezvoltarea legaturilor urban-rural. Din acest punct de vedere, un fenomen care s-ar putea produce este contopirea unor sate in orasele mai mari din apropiere.



Realizarea unor centre urbane ceva mai mari ar putea fi, insa, o problema, mai ales ca in prezent patru din cele sase judete au caracter rural, si doar patru municipii au peste 100.000 de locuitori.



In prezent, reteaua urbana este incapabila sa furnizeze serviciile necesare si sa antreneze dezvoltarea pe intreg teritoriul din cauza potentialului redus al oraselor mici si mijlocii. Strategia de dezvoltare a regiunii mai prevede ca prioritara dezvoltarea turismului, mai ales ca este zona-tampon cu Uniunea Europeana.



Acest lucru este favorizat si de cele sapte drumuri europene (cele mai multe dintre toate regiunile).



Regiunile de dezvoltare au fost create in 1998 in vederea coordonarii dezvoltarii regionale, necesara pentru ca Romania sa adere la Uniunea Europeana. Desi capata importanta in domeniul dezvoltarii regionale, aceste regiuni nu au nici un statut administativ, neavand un consiliu legislativ sau corp executiv.



Functia lor este de a aloca fondurile UE, pentru dezvoltare regionala, si de a interpreta si cerceta statistici regionale.



Totodata, regiunile de dezvoltare coordoneaza proiecte infrastructurale regionale si vor deveni membre ale Comitetul Regiunilor cand Romania va adera la UE.




















46 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi