Seria inundatiilor din ultimii ani a constituit un bun prilej pentru diversi oameni de afaceri de a-si consolida veniturile. In judetul Mures, SC Socot a obtinut aproape toate lucrarile de reabilitare. Pe Valea Muresului Superior proiectele au fost atribuite an de an acelorasi societati. Nici una dintre firmele castigatoare nu a respectat termenele de finalizare ale lucrarilor.

Desi Administratia Nationala "Apele Romane" a alocat, prin intermediul directiilor judetene, fonduri uriase pentru aceste lucrari, atribuirea lor s-a facut respectand strict sumele alocate de Guvern.

Astfel, fiecare dintre directiile care au atribuit lucrari s-a limitat la un numar restrans de firme cu care sa colaboreze, chiar daca echitabil ar fi fost ca selectia executantilor sa se faca dupa criteriile ofertei cele mai favorabile. In judetul Mures, contractele incheiate pentru executia lucrarilor hidrotehnice s-au facut mai mult pe criterii relationare.

Unele dintre societatile care au lucrat aici au tot fost declarate castigatoare ale licitatiilor ani grei la rand. Sa le luam pe rand!

Inundatiile: problema statului, bucuria firmelor private

Lucrarile de corectare a cursurilor paraielor realizate pe Valea Muresului Superior, dar si pe Valea Gurghiului, au fost scoase la licitatie in anul 2005, in regim de urgenta, fondurile fiind dirijate de catre Consiliul Judetean Mures, dupa avizul Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta.

Astfel, lucrarile de regularizare si refacere a zidului de sprijin de pe paraul Gudea au fost adjudecate, pe rand, de catre firmele SC Mif SA prin contractul cu numarul 113/18.11.2005 in valoare de 154.129 RON, SC Emivas Cons SRL, prin contractul 114/18.11.2005 in valoare de 247.813 RON si SC Globe Trotters, prin contractul 143/05.12.2005 cu o valoare ce depaseste 240.000 RON.

In timp ce la Rastolita, mai precis in zona paraului Calian, indiguirile au fost realizate de catre Con Forest SRL Suceava. Modalitatea de atribuire a acestor lucrari a fost negocierea directa, cu o singura sursa, conform prevederilor pentru situatiile de urgenta. Convenabil, nu?

Aceleasi "firme", alte proiecte

Inundatiile din 2006 au dat valori si mai semnificative graficelor de executie pentru lucrarile de corectare ale cursurilor paraielor transformate in torenti. Astfel, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a directionat pentru Bazinul Hidrografic Mures o suma de 806 miliarde ROL pentru refacerea infrastructurii de aparare impotriva acestor calamitati.

Surprinzator sau nu, castigatorii licitatiilor au fost insa aceleasi societati care si-au adjudecat lucrarile si in 2005. Astfel, corectarea torentilor in Bazinul hidrografic Jarca, lucrare repartizata catre MIF SA are ca valoare totala 1.077.400 euro, iar pentru Bazinul Hidrografic Tihu, licitatie castigata de societatea suceveana Con Forest, obiectivul de investitie necesita 444.000 euro.

Lucrarile de amenajare a raului Iod au suplimentat veniturile Hidroconstructia Cluj cu aproximativ 495.000 Euro, iar asta numai in acest an. De asemenea, mai trebuie sa amintim faptul ca "afacerea" desfasurata in perimetrul comunei Rastolita si adjudecata de catre SC Hidroconstructia inca din 1996 a mai adus de-a lungul timpului in conturile societatii clujene alte 127 miliarde de lei.

Hidroconstructia este una dintre cele mai mari companii de constructii de pe piata, cu o cifra de afaceri de 156 milioane de euro. Sume uriase sunt investite deci anual in lucrari a caror valoare nu se justifica. Iar asta nu o spunem noi, ci specialistii din cadrul Agentiei pentru Protectia Mediului (APM) Mures.

" Ma intreb unde se duc acesti bani? De exemplu, in zona Tihu nu exista decat vreo doua cabane. In rest, nimic. De ce ar fi nevoie de o investitie de sute de mii de euro? Nu stiu", sustine Abran Peter, doctor inginer in cadrul APM Mures.

Socot, "prietena" Directiei Apelor

Restul lucrarilor desfasurate la nivelul judetului au fost atribuite la fel de curios. Iar asta deoarece, Directia Apelor Mures s-a limitat la un numar restrans de firme cu care sa colaboreze. Spre exemplu, SC Socot este titulara mai multor proiecte de anvergura.

Astfel, una dintre cele mai importante investitii adjudecate de catre Socot este amenajarea hidroedilitara a Bazinului Hidrografic Niraj, lucrare evaluata la 874 miliarde de lei. Lucrarile de pe Niraj au fost demarate in 1988, dar au fost intrerupte periodic din lipsa de bani. O alta lucrare adjudecata de SC Socot este amenajarea raului Mures in zona Vidrasau-Cipau.

Lucrarile de constructie la acest dig au inceput in august 2003 si teoretic urmau sa fie finalizate in decembrie 2004. Termenul nu a fost insa respectat, fiind prelungit in repetate randuri. In zona Iernut, lucrarile de amenajare a raului Mures au fost licitate si castigate tot de catre SC Socot.

Si aici lucrarile erau stabilite a fi finalizate in septembrie 2004, desi au inceput in noiembrie 1996. Si in acest caz, Socot a nesocotit prevederile contractuale. Pentru realizarea acestui obiectiv s-au prevazut fonduri de 1,8 milioane de euro, jumatate finantare a Bancii Europene de Investitii (BEI).

Si tot in 2004 urmau sa fie receptionate lucrarile de amenajare a raului Tarnava in zona Suplac, Adamus. Nici acest contract nu s-a derulat insa in termenele stabilite. De asemenea, lucrarile de amenajare hidrotehnica pe raul Gurghiu au fost scoase la licitatie in anul 2002. Proiectul in valoare de 279 de miliarde de lei a fost atribuit tot SC Socot.

In fine, o alta licitatie de reabilitare a malurilor Muresului a fost castigata de catre SC Cois Italia, pentru 144 de miliarde de lei. Lucrarile pentru regularizarea paraului Rapa din zona localitatii Vatava urmeaza a fi scoase la "mezat" cat de curand. Asadar, conturile societatilor vor continua sa se umfle precum apele pe timpul inundatiilor...

Explicatiile Directiei Apelor Mures

"Aceste societati lucreaza de foarte multi ani in aceasta zona din cauza faptului ca numarul lucrarilor de amenajare hidrotehnica este foarte mare. Si nu au avut suficient timp sa le finalizeze”, David Csaba, directorul Directiei Apelor Mures.

Nereguli descoperite de APM

"Pentru ca o societate castigatoare a unei astfel de licitatii sa poata incepe lucrarile trebuie sa primeasca un acord de mediu. In cazul Bazinelor Hidrografice Jarca, respectiv Tihu, avizul a fost negativ deoarece am considerat ca sumele investite sunt prea mari. Si nu justifica adevarata valoare a lucrarilor.

Ca sa nu mai vorbim despre faptul ca in viitor exista presiuni de corectare a torentilor si in zona Parcului National Calimani. Care reprezinta o arie protejata de catre Academia Romana. Nu voi fi niciodata de acord cu acest lucru.

Insa presiunile pentru obtinerea unor astfel de licitatii in aceasta zona sunt foarte mari", a declarat inginerul Abran Peter din cadrul Agentiei pentru Protectia Mediului Mures.