Unul dintre cele mai ambitioase proiecte ale Bursei de Valori Bucuresti (BVB) este acela de a se lista, fireste, chiar la BVB. Adunarea Generala a Actionarilor BVB si-a dat acordul cu privire la intocmirea unui studiu referitor la oportunitatea unei astfel de actiuni.
Acest studiu, care urmeaza a fi finalizat la sfarsitul anului, va cuprinde concluzii legate de cadrul juridic in care se va putea opera listarea actiunilor Bursei, avantajele si dezavantajele, si va recomanda cea mai buna solutie pentru concretizarea acestei idei.
Sursa de lichiditati
Una dintre cele mai importante modificari ce vor aparea in statutul BVB va fi transformarea din societate inchisa in societate deschisa. In consecinta, actiunile care sunt impartite in prezent doar de societatile de servicii de investitii financiare (SSIF) vor circula liber pe piata de capital.
Actionarii vor avea de ales metodele prin care BVB, ca societate listata, se va alinia la regulile pietei de capital privind dispersia actionariatului, capitalizarea si categoria in care vor fi tranzactionate actiunile. Ei vor putea opta intre vanzarea actiunilor existente si majorarea de capital.
Plaja de optiuni este larga, listarea putand fi efectuata prin majorare de capital, prin emisiune de bonduri convertibile in actiuni, prin oferta de actiuni catre societatile de servicii de investitii financiare care sunt actionari ai Bursei sau prin oferta de actiuni catre public.
Prin listare s-ar deschide accesul la o finantare mai rapida si mai convenabila prin care va fi satisfacuta nevoia de lichiditati pentru concretizarea viitoarelor proiecte ale bursei bucurestene. Capitalul social al BVB este in prezent de 34,844 milioane lei (9,95 milioane euro), majorarea acestuia de la 22,6 milioane lei fiind aprobata in AGEA din luna aprilie.
In opinia lui Doru Bolos, director general al Interdealer Capital Invest, o societate este atractiva in privinta tranzactionarii pe bursa daca free-float-ul acesteia este de minim 25%. Free float-ul reprezinta procentul actiunilor disponibile pe piata, cota de actiuni neinclusa in pachetele detinute de actionarii majoritari.
Disparitia actiunilor captive
Avantajele listarii sunt multiple, considera Doru Bolos. Unul dintre acestea ar fi ca actualii actionari BVB, respectiv SSIF-urile, sunt actionari captivi, care nu isi pot transforma actiunile detinute in lichiditati. In urma listarii, fiecare societate de intermedieri va putea dispune de actiunile detinute dupa bunul plac, putand sa le transforme in bani lichizi in orice moment.
Astfel, clubul select al actionarilor BVB, format in prezent numai din societati de brokeraj, se va deschide si catre ceilalti investitori, inmultindu-se numarul de actionari ai societatii. De asemenea, in urma listarii va creste semnificativ si vizibilitatea BVB.
In plus, BVB si actionarii acesteia vor avea o confirmare a pozitiei Bursei pe piata, aceasta putand confirma sau infirma raportul Erste & Young, potrivit caruia BVB valoreaza aproximativ 80 de milioane de euro
In schimb, in randul dezavantajelor se poate bifa obligativitatea unei transparente totale, care de altfel nu reprezinta o noutate, Bolos considerand ca in prezent transparenta BVB este mai mare decat a unor societati din Romania. Cel mai mare pericol la care ar putea fi expusa BVB in urma listarii este insa acela al preluarii societatii.
In prezent, in statutul BVB este stipulat ca nici un actionar nu poate detine peste 5% din capitalul societatii. Aceasta prevedere ar putea fi mentinuta si dupa listare, tocmai pentru ca un asemenea risc sa fie diminuat.
Asociatia Brokerilor a ramas fara doi membri
Dupa divergentele aparute intre brokerii de la BVB in problema fuziunii Bursei bucurestene cu Bursa de la Sibiu, un alt mar al discordiei incinge spiritele in lumea intermediarilor pietei de capital. Este vorba de apartenenta SSIF-urilor la Asociatia Brokerilor. De la inceputul acestei luni, Asociatia a pierdut doi membri, SSIF Broker si HTI Valori Mobiliare.
Motivul? Modul in care este gandita cotizatia firmelor de brokeraj. Aplicand un principiu comunist putin cosmetizat, „de la fiecare dupa incasari, fiecaruia aceleasi drepturi”, Asociatia a reusit sa genereze nemultumiri, in special in randurile firmelor mari. Petru Prunea, directorul general al Broker SA, a fost cel dintai care a dat glas acestora.
El a acuzat faptul ca desi societatea sa a platit anul trecut cotizatii de aproximativ 60.000 lei (peste 17.000 de euro), in schimbul acesteia nu a beneficiat de nici o facilitate.
Initial, atu-ul Asociatiei brokerilor a fost ca detinea piata RASDAQ, iar orice SSIF care dorea sa intermedieze tranzactii pe aceasta piata era obligat sa se inscrie in organizatie. Intre timp, in urma fuziunii dintre BVB si RASDAQ, Asociatia Brokerilor a devenit doar o asociatie profesionala a celor care activeaza pe piata de capital din Romania.
Principalele actiuni ale acesteia, potrivit lui Prunea, ar fi trebuit sa vizeze pregatirea profesionala si impunerea unui cod de etica in randul brokerilor. Directorul Broker sustine ca nici una dintre aceste sarcini nu a fost indeplinita, deoarece cursurile de pregatire profesionala nu au fost inca autorizate, iar in privinta problemelor de etica - nu a fost depistata nici una.
Doru Bolos, considera insa ca Asociatia Brokerilor este o asociatie profesionala, o voce puternica prin care sunt reprezentate interesele SSIF-urilor. Acest fapt justifica existenta unei astfel de organizatii desi, recunoaste el, plecarea celor doua societati de brokeraj ar putea crea un precedent, alte SSIF-uri putandu-le urma exemplul.
