Criza actuala impune o clarificare necesara:
Limitati puterea presedintelui!

de Ruxandra Hurezean, Daniel Iftene, Cosmin Borz     Foaia Transilvana
Joi, 25 ianuarie 2007, 0:00

Romania este condusa bicefal. Constitutia noastra nu a lamurit un lucru esential pentru bunul mers al unei democratii fragile cum este a noastra: cine conduce Romania? Intre institutia prezidentiala si guvern s-au aflat raporturi fie de vasalitate jenanta, fie de conflict pagubos.



Daca Ion Iliescu l-a dat jos pe Petre Roman cu o mineriada, mai tirziu Vacaroiu a inteles sa conduca tara sub atenta obladuire a presedintelui sau, ca un vasal supus. Guvernul Radu Vasile a murit de mina presedintelui Constantinescu, pentru ca mai apoi, Ion Iliescu sa-si atace si el premierul, pe Adrian Nastase, cu toata duritatea, continuind gilceava in raporturile dintre institutii.



Acum se cearta Traian Basescu cu premierul Tariceanu. Dovada ca intre aceste doua institutii cu puteri relativ egale nu au fost niciodata raporturi institutionale firesti.



In acest moment, Romania risca sa fie neguvernabila pentru ca intre presedintie si guvern se ridica o balacareala de mahala. Clasa politica romaneasca, daca nu se trezeste la timp si nu va pune bariere constitutionale in calea derapajelor democratiei, atunci Romania poate aluneca din nou in autoritarismul de care nu s-a desprins cu totul niciodata.



"Foaia Transilvana” atrage atentia asupra Constitutiei si spune ca ambiguitatea acestei legi fundamentale a pus de la inceput Romania pe un drum gresit, iar consecintele se vad acum. Schimbarea Constitutiei si o optiune clara pentru republica parlamentara pare a fi opinia tot mai multor personalitati publice pe care Foaia Transilvana le-a provocat la dialog.



Am incercat sa descoperim impreuna miezul fierbinte al chestiunii romanesti si cum de s-a ajuns in pragul unei isterii colective.





Sorin Ionita, Societatea Academica Romana: Dezechilibru intre presedintie si guvern



"Constitutia, dar si alte institutii, au fost facute slabe pentru ca ele nu au contat la momentul respectiv. Ele au soarta tuturor institutiilor formale, croite intr-o perioada in care lucrurile se coordonau informal. In momentul in care totul se comunica pe linie de partid, la telefon, nu a fost mare nevoie de o Constitutie perfecta.



Dar in momentul in care esti pus in fata pluralismului politic, iti dai seama ca legile si institutiile pe care le-ai creat au gauri mari.



Sa nu ne grabim acum sa afirmam ca «atunci functionau si acum nu mai functioneaza», ci trebuie sa acceptam faptul ca ele n-au functionat nici inainte. Nu ne dadeam seama, pentru ca nu era nevoie de ele, in perioada in care era PSD-ul la guvernare.



In ceea ce priveste conflictele dintre presedinte si premier, putem, daca vrem sa tratam lucrurile la modul acesta telenovelistic, sa spunem ca avem o Constitutie care nu rezolva problemele dintre ei. Dar nu avem nici o garantie ca, daca vin la putere doi fraieri care vor sa se certe, Constitutia va putea rezolva acest lucru.



Intr-adevar trebuie sa recunoastem ca, in prezent, cele doua mari institutii se afla intr-un dezechilibru total. Daca ar fi sa luam in calcul varianta republicii semiprezidentiale, din Constitutiile pe care ni le-am luat drept model (franceza si poloneza), nu putem sa nu vedem ca alti presedinti de republica au mult mai multe puteri decit are Basescu in prezent.



Presedintele Frantei poate cere chiar dizolvarea Parlamentului, in timp ce, in Polonia, presedintele poate demite chiar ministri de forta, cum ar fi cel al apararii, cel de externe si chiar pe cel al justitiei. si noi am putea sa corectam, in diferite moduri, actuala Constitutie, insa nu e chiar atit de usor pe cit pare.”



Marko Bela, presedinte UDMR: Parlamentului, mai multa putere



"Vad ca exista probleme la Constitutie in ceea ce priveste raporturile intre Guvern si Parlament. Nici cind s-a pus problema modificarii Constitutiei, in 2003, UDMR nu a fost de acord in chestiunea adoptarii ordonantelor de urgenta si a asumarii raspunderii; Parlamentul e cel care da legile, nu Guvernul.



In cazul punerii la indoiala a compatibilitatii intre calitatea de ministru si cea de parlamentar, nu cred ca poate fi vorba despre vreo problema de separare a puterilor in stat. Peste tot in Europa este asa. Separarea puterilor nu se refera la persoane, ci la actiuni.



Peste tot in lume, majoritatea membrilor Guvernului provin din rindurile parlamentarilor, iar grupurile parlamentare sustin actiunile guvernantilor.”





Vasile Puscas, deputat PSD: Personalizare bizantina a politicii



Sistemul politic din Romania a ajuns intr-o etapa a evolutiei in care cred ca nu mai are nevoie de un „tatuc”, in fruntea statului (sau de perpetuarea mitului „bunului imparat”), care sa patroneze diversele combinatii politice interne.



Putem sa optam fie pentru o republica parlamentara, fie pentru una prezidentiala, in care rolul presedintelui si al primului ministru sa fie clar definite. Dar aceasta nu este singura chestiune care ar trebui pusa in discutie.



Mai este cazul Parlamentului Romaniei. Avem nevoie de un legislativ bicameral sau unicameral? Personal, as opta pentru cea de-a doua varianta, care ofera mai multa suplete actului decizional, inlaturand o dublare a procesului legislativ.



Oricum, chiar daca majoritatea va dori sa pastreze actuala structura institutional-legislativa, cred ca este obligatorie o modificare substantiala a regulamentelor celor doua camere, atit ca structura departamentala, cit si ca proces legislativ.



Constitutia Romaniei, revizuita in anul 2003, reglementeaza intr-o anumita masura separatia si relatia dintre puterile statului, precum si controlul institutional care se poate exercita asupra fiecareia dintre ele, in virtutea principiului ,,checks and balances’’; insa anumite prevederi ambigue fac ca in contextul politic de la noi, marcat de personalizarea bizantina a politicii, sistemul sa se confrunte cu disfunctionalitati.



Intr-un asemenea context, s-a ajuns ca in momentul de fata sa dam impresia ca ne aflam intr-un stat anarhic in care nu mai functioneaza nici o institutie; si aici ma bazez pe recentele declaratii ale Ministrului Justitiei care afirma ca justitia nu functioneaza, precum si pe gravele acuze venite dinspre Presedinte la adresa Primului Ministru, respectiv ale Primului Ministru indreptate inspre Presedintele Republicii.



Dar, dincolo de pitorescul unor asemenea episoade, trebuie sa vedem substanta si implicatiile in functionarea statului de drept; nu trebuie sa neglijam faptul ca asupra a doi factori decizionali in stat, Presedintele si Primul Ministru, planeaza, prin declaratiile publice facute de unul impotriva celuilalt suspiciuni referitoare la corectitudinea in fata legilor care guverneaza tara.



Aici constatam ca este afectata credibilitatea si legitimitatea nu doar a celor doua pozitii personale, ci cu deosebire ale institutiilor statului, in numele carora s-au exprimat si pe care le reprezinta. De aceea noi precizari constitutionale se impun.



Antonie Iorgovan, PSD: Constitutia nu e vesnica



"Parintele” Constitutiei, Antonie Iorgovan, crede ca aceasta poate si ar trebui sa fie modificata: „Constitutia poate fi schimbata si trebuie chiar schimbata, ea nu-i vesnica, e facuta la un moment dat, intr-un context politic si social. In societate apar mutatii si e normal sa schimbam uneori Constitutia, in functie de toate aceste schimbari societale.



La noi a fost schimbarea din 2003, iar daca ne uitam la 1991 si la 2003, e clar ca au avut multe schimbari in societatea romaneasca in acesti 12 ani. Drept urmare, schimbarea era necesara. Dupa parerea mea, Constitutia, in forma actuala, nu are puncte slabe, nu are vulnerabilitati, iar faptul ca nu-i respectata de Palatul Cotroceni nu-i un argument care sa dovedeasca slabiciunea Constitutiei.



Nu vorbim despre o chestie elastica care se poate adapta la nevoile fiecarui presedinte sau guvern. Ei trebuie sa o respecte si sa lucreze dupa ea.



Deocamdata avem o republica semiprezidentiala, desi as spune ca ar fi mai corect sa o numim semiparlamentara. Atributiile presedintelui Romaniei sint mult reduse fata de cele ale presedintelui Frantei, care este tot o republica semiprezidentiala, dar acolo presedintele prezideaza sedintele de guvern, semneaza hotaririle de guvern.



La noi, Traian Basescu poate participa la sedintele de guvern doar pe trei probleme: politica externa, siguranta nationala si probleme de ordine publica.



In rest presedintele participa la sedinta de guvern doar daca il cheama primul ministru.



Cred ca, in prezent, cea mai buna idee ar fi cea a trecerii Romaniei la o republica parlamentara in sensul clasic, iar PSD-ul va incerca sa propuna o astfel de modificare, asa Parlamentul va alege presedintele si va putea sa controleze activitatea executivului punind la propteala si presedintele si guvernul.



Parlamentul va putea dispune suspendarea presedintelui, lucru care ce e drept nu s-a mai intimplat inca in Europa. Modelul actual de Constitutie e cel mai apropiat de cel austriac si nu de cel francez. Presedintele, asa cum prevede articolul 80, are doua functii majore: de reprezentare si mediere, ori al nostru ce face? Dezbina in loc sa medieze, adica incalca Constitutia”.



Ludovic Orban, PNL: Deasupra intereselor de moment



Vicepresedintele PNL pe probleme de comunicare, Ludovic Orban este pentru o republica parlamentara. „Personal sint pentru o republica parlamentara in care presedintele este lipsit de putere executiva, acest lucru din doua motive: mi se pare expresia insanatosirii democratiei, dar si pentru ca abia astfel avem de-a face cu o separatie clara a puterilor in stat.



Actualul presedinte, Traian Basescu a incalcat Constitutia de citeva ori, dar aceasta si pentru ca limitele constitutionale sint flexibile. Sa ne amintim de suspendarea ministrului Atanasiu, de cazul legilor sigurantei nationale, de implicarea presedintelui in alegerile de la CSM.



O mare parte din problemele care s-au ivit in relatiile politice actuale se datoreaza faptului ca nu exista o precizare mai clara a atributiilor presedintelui.



Nu sint pentru schimbarea cit mai des a Constitutiei. Dam dovada de neseriozitate daca schimbam prima lege a tarii de cite ori avem probleme politice. Dar, daca am putea-o schimba, eu as milita pentru introducerea in Constitutie a votului uninominal. Este esential pentru reformarea clasei politice de la noi si pentru consolidarea democratiei.



Prin urmare, cred ca se impune modificarea Constitutiei, dar acest lucru trebuie scos din cadrul restrins al partidelor politice care au interese de moment. Ea trebuie sa fie rodul unui efort cu adevarat national.”



Diana Hatneanu, APADOR-CH: O constitutie trebuie sa fie stabila



"Trebuie sa privim cu mai multa atentie anumite aspecte constitutionale cind vorbim despre separarea puterilor in Stat. Nu trebuie sa uitam ca puterile nu sint absolut independente unele de altele, ca exista un permanent control reciproc intre ele si, ca urmare, este oarecum firesc sa se mai intersecteze din cind in cind Executivul cu Legislativul.



E altceva cind vorbim de membrii executivului care isi exercita dreptul si in legislativ care, dupa parerea mea personala, nu-i un lucru deloc corect, dar asta absolut din punct de vedere personal.



O Constitutie trebuie sa fie stabila. Asta este caracteristica dupa care se apreciaza o Constitutie, ori a noastra abia ce a fost modificata. Schimbarea in Constitutie ar trebui facuta doar cind este absolut necesar si nu trebuie sa confundam Constitutia cu o lege.



Ea are un caracter mult mai general, legile organice sint cele care detaliaza, la nivelul lor este mult mai plauzibil sa apara schimbari, dar Constitutia trebuie sa fie stabila.



O problema la care Constitutia este foarte alambicata este pozitia procurorilor, unde se afla ei in sistemul legislativ, de cine tin ei, nu-i clara pozitia lor deocamdata.



Relatia dintre primul ministru si presedinte nu trebuie sa fie reglementata prin Constitutie, fiecare are dreptul la opinie, iar aspectele practice legate de factorul politic sint reglementate in pactul politic semnat de cele doua partide, nu de Constitutie.”



Mircea Pusca, PNL: Constitutia ii trimite si pe sugari la vot



Liberalul Mircea Pusca este contrariat de textul Constitutiei unde se face referire la alegerile pentru Parlamentul European. „Constitutia, asa cum este formulata chestiunea acum, acorda dreptul de vot in cazul alegerilor europene tuturor cetatenilor romani. Aceasta inseamna ca de la sugar la octogenar sau criminal, toata lumea merge la vot, pentru ca toti sint cetateni ai acestei tari.



Chiar daca vine apoi o lege organica privind alegerile pentru Parlamentul European in care se restring categoriile de cetateni ce au drept de vot, este o chestiune care ingradeste neconstitutional niste drepturi pe care cetatenii le-au primit cind au votat textul Constitutiei. O lege organica nu bate Constitutia. Prin urmare, lucrurile sint complet gresite la acest capitol.



In plus, textul constitutional este confuz si dovedeste o superficiala cunoastere a limbii romane.



In alta ordine de idei, pentru Romania, republica parlamentara ar fi optiunea cea mai buna. Alegerea primului ministru, avind in vedere ca sintem o natiune tinara ar fi o varianta buna, pentru ca ne trebuie un sistem care sa organizeze buna functionare a institutiilor in stat.”



Georgiana Iorgulescu, Centrul de Resurse Juridice: Am optat pentru o struto-camila



- Cit ne incurca faptul ca nu am optat, inca din Constitutie, pentru o republica prezidentiala sau una parlamentara?



- Forma de guvernamint este unul dintre punctele slabe ale actualei Constitutii deoarece se merge pe o solutie de mijloc, respectiv spre o republica semiprezidentiala, cu un presedinte ales prin vot direct de catre cetateni.



Prin urmare, nu vorbim nici despre o republica pur prezidentiala (ca in SUA, unde presedintele este seful executivului) si nici de o republica parlamentara in care presedintele este ales de catre parlament iar conducerea efectiva a statului este asigurata de catre primul ministru (de regula acesta este seful partidului care cistiga alegerile).



Am optat, prin urmare, pentru o struto-camila, optiune ale carei efecte le resimtim de 17 ani.



- A treia putere in stat, Justitia, sufera si ea de pe urma ambiguitatii Constitutiei?



- In actuala Constitutie are un capitol dedicat „autoritatii judecatoresti”, autoritate care cuprinde instantele, parchetele si Consiliul Superior al Magistraturii, fara a avea un capitol dedicat adevaratei puteri, cea judecatoreasca.



Nu in ultimul rind, acest capitol creaza un statut absolut ambiguu al procurorului, in sensul ca la un articol se spune ca acesta isi desfasoara activitatea sub autoritatea ministrului justitiei (deci sub executiv) iar la alt articol de cariera acestora se ocupa Consiliul Superior al Magistraturii (organism independent, menit sa vegheze la independenta justitiei).



- In toata aceasta invalmaseala, institutiile statului se intersecteaza?



- Da. De exemplu, ministrul justitiei (executiv) participa cu drept de vot la lucrarile sectiei pentru procurori (putere judecatoreasca). Posibilitatea guvernului de a utiliza ordonante de urgenta poate conduce la o incalcare a separatiei puterilor in stat.



- Este normal ca presedintele sa participe la sedinte ale CSM sau la sedinte de guvern, iar membri ai executivului sa isi exercite, in acelasi timp, si rolul de parlamentari?



- Intr-o republica parlamentara nu este normal. Intr-o republica semiprezidentiala (cazul Romaniei) este permis acest lucru, desi adunarea constituanta ar fi putut foarte bine sa evite acest aspect. In ceea ce priveste exercitarea rolului de membru al executivului si acela de parlamentar, nu este normal.



- Credeti ca actuala Constitutie incurajeaza sau intretine starea de confuzie si conflictele dintre presedintii si guvernele din ultimii 17 ani?



- Da, Constitutia, in forma prezenta, conduce la starea de confuzie si conflict, indiferent daca presedintele si primul ministru provin sau nu din acelasi partid. Faptul ca presedintele este o parte a executivului conduce in mod natural la conflict.



In practica, nu poti sa ai nici un presedinte puternic (datorita atributiilor limitate de ordin executiv) si nici un premier puternic tocmai datorita existentei unor asemenea prerogative la presedintie. Personal, sint pentru o republica parlamentara; acest lucru va duce la evitarea oricaror suprapuneri de competenta executiva, la evitarea conflictelor si, implicit la o asumare a succeselor, respectiv a esecurilor guvernarii de catre o singura parte, executivul.





















157 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri