Renate Weber, fostul consilier prezidential pe probleme juridice si actualul presedinte al Fundatiei pentru o societate deschisa, se declara sustinatoarea unei republici parlamentare, singura solutie pentru a detensiona relatiile dificile dintre presedintii si guvernele post-decembriste.

- Doamna Renate Weber, putem spune ca, in prezent, Romania are parte de o Constitutie la standarde europene?

- Constitutia Romaniei a fost expresia situatiei politice de la inceputul anilor ’90, cind reprezentantii Frontului Salvarii Nationale detineau doua treimi din mandatele Adunarii Constitutante, deci aveau controlul absolut asupra legii fundamentale care urma sa fie votata.

Ea a fost in acelasi timp rezultatul unui compromis intre dorintele acestei forte politice si expertiza internationala primita, care a mai corectat cite ceva. in plus, amendamentele din 2003, in loc sa imbunatateasca ceva, mai mult au stricat.

In loc sa se corecteze marile probleme s-a recurs la o retorica bombastica privind apartenenta la NATO si Uniunea Europeana. Sigur, a fost absolut necesar sa prevada preeminenta legislatiei UE fata de cea interna si acest lucru s-a realizat.

- Care sint punctele cele mai slabe ale actualei Constitutii?

- Cred ca problema fundamentala o reprezinta ambiguitatea tipului de republica pe care o avem: nici parlamentara, nici semi-prezidentiala, ci un amalgam al celor doua. O problema majora o reprezinta executivul dual, adica si un prim-ministru si un presedinte, acesta din urma cu cea mai larga legitimitate populara, dar cu atributii constitutionale destul de restrinse. De asemenea, ar trebui sa se vorbeasca explicit despre puterea judecatoreasca.

- Constitutia romaneasca lasa loc incalcarii principiului separatiei puterilor in stat, avind in vedere ca Presedintele prezideaza sedintele CSM si sedinte de Guvern?

- Constitutia noastra nu se refera la puteri, ci la autoritati. Din aceasta cauza, in Capitolul VI, privitor la Autoritatea judecatoreasca, gasim si instantele judecatoresti, si Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii. De aici si ideea gresita ca justitia ar fi infaptuita si de judecatori si de procurori. Or, actul de justitie il infaptuieste numai judecatorul.

Pentru ca, spre deosebire de judecatori, care sint independenti si inamovibili, „procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei.” (art 132 alin1).

Asadar, din punctul de vedere al legii fundamentale ei sint parte a executivului sub autoritatea unui reprezentant al puterii politice. in acelasi timp, gasim in Constitutie un Consiliu Superior al Magistraturii care continua aceasta confuzie.

Pentru ca, in loc sa fie un consiliu doar pentru judecatori, compus exclusiv din reprezentanti ai judecatorilor, el este un conglomerat de judecatori, procurori si oameni politici (ministrul Justitiei este membru de drept, iar la lucrarile CSM poate participa si Presedintele Romaniei, fara sa devina prin asta membru CSM).

Cele mai multe tari membre ale Uniunii Europene au consilii exclusiv pentru judecatori. Sint si citeva cu o compozitie mixta, dar nu stiu ca in vreo tara Presedintele statului sa aiba dreptul constitutional sa participe la lucrarile unui astfel de consiliu.

- Daca ar fi sa se modifice Constitutia, ce tip de Parlament si Republica ati considera potrivite pentru tara noastra?

- Personal, am militat inca din 1990 pentru o republica parlamentara. Daca vrem sa devenim la un moment dat o democratie functionala trebuie sa intarim institutiile in afara carora democratia nu poate exista, in primul rind Parlamentul. In felul acesta am reusi sa responsabilizam clasa politica si am asista la o crestere a increderii in partide politice si in oamenii politici.

Trebuie inlaturat executivul dual, adica trebuie renuntat la alegerea Presedintelui prin vot universal. Presedintele trebuie sa fie ales de Parlament, rolul sau fiind mai mult de reprezentare, cu atributii executive limitate si formale.

Am evita astfel lungul sir de guvernari conflictuale pe care l-am avut dupa adoptarea Constitutiei in 1991. in ceea ce priveste Parlamentul, trebuie sa renuntam la situatia absolut jenanta de astazi cind avem practic doua parlamente unicamerale, fiecare Camera avind putere decizionala in anume situatii.

Un Parlament unicameral ar fi suficient, cu precizarea ca ar trebui sa existe posibilitatea unei lecturi duble a unor legi de mare importanta.

- Care sint modelele europene pe care le-ar putea alege Romania, in momentul in care va trebui sa isi modifice Constitutia?

- Nu cred ca trebuie sa alegem vreun model oferit de alta tara. Cred ca, dupa 17 ani de exercitiu democratic si constitutional, cu toate neajunsurile lui, nu mai sintem in situatia sa copiem un model. Analiza de drept comparat ajuta la luarea unei decizii, dar preluarea unui anume model nici nu este posibila, fiecare tara fiind diferita, unele din cele cu parlamente bicamerale fiind federatii.