De la infiintarea sa, in 1999, Colegiul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS), a identificat, pe baza solicitarilor venite de la persoane care au fost oprimate de fosta Securitate, 11 agenti ai politiei politice care au activat in Constanta.
Practic, este vorba despre fosti securisti deconspirati in urma studierii de catre CNSAS a dosarelor SRI, tortionari care au transformat intr-un iad viata a sute de constanteni pana in 1989. „Replica” va prezinta in premiera lista securistilor constanteni deconspirati in mod oficial si care duc acum un trai tihnit, plimbandu-si nepoteii prin parc si ingrijindu-si gradinile de flori.
Intr-o lume dreapta, pentru faptele lor ar fi trebuit sa putrezeasca acum in puscariile pe care ei le umpleau, odinioara, cu oameni nevinovati. In Romania, insa, a devenit un act de mare curaj pana si pomenirea numelor acestora.
Toate deconspirarile securistilor constanteni au avut loc dupa 2005 si scot la lumina doar o mana de tortionari si asta pentru ca CNSAS nu poate actiona decat la cererea persoanelor interesate sa-si vada dosarul. Sute de alti securisti au ramas anonimi sau sunt dezvaluiti pe „surse”, spectrul lor lugubru urmand a fi ingropat, la propriu si la figurat, odata cu trecerea timpului.
Primul securist constantean deconspirat de catre CNSAS in urma studierii arhivelor, ca „agent al politiei politice”, asa cum apare in Monitorul Oficial numarul 858 din 28.11.2005, este Teodor Ghergic. Nascut pe 16.09.1937 in Constanta, fiul lui Tudor si Eugenia, Ghergic a fost maior in Inspectoratul Judetean de Securitate Constanta, Serviciul 1/2, intre 1978 si 1981.
CNSAS nu a oferit detalii suplimentare despre activitatea sa de tortionar. Monitorul Oficial numarul 112 din 07.02.2006, CNSAS il deconspira si pe cel de-al doilea securist constantean, fara a oferi detalii.
Maiorul Despinoiu, securistul-fantoma
Este vorba despre Niculae Despinoiu, nascut pe 08.12.1939 la Medgidia, fiul lui Ion si al Ioanei. Despinoiu a facut politie politica intre 1982 si 1983 ca maior al Securitatii Constanta, Sectia ½.
Numele sau a devenit celebru dupa ce Partidul Conservator l-a desemnat a fi fost ofiterul de Securitate care culegea informatiile de la Traian Basescu, in perioada in care actualul sef al statului era la Institul de Marina. Despre acelasi Despinoiu s-a mai spus ca a fost unul si acelasi cu Niculae Dospinoiu, avansat colonel si numit director al Penitenciarului Poarta Alba in 1996.
Acuzatiile conservatorilor nu au fost probate pana acum, iar Despinoiu a devenit un adevarat securist-fantoma, despre care nimeni nu mai stie nimic. In numarul 185 de pe 01.03.2006 al Monitorului Oficial apar alti doi securisti confirmati de CNSAS ca agenti ai politiei politice. Gheorghe Filip, fiul lui Ion si Mariica, s-a nascut pe 16.05.1934 la Silistra, in Bulgaria.
A ajuns locotenent colonel in Inspectoratul Judetean de Securitate Constanta, iar intre 1979 si 1981 si in 1988 a fost seful Securitatii Medgidia. Filip a fost coleg cu un alt tortionar dovedit oficial, Dumitru Maxim, nascut pe 12.04.1932 in Tataranu- Martinesti, judetul Vrancea. Maxim a fost locotenent colonel de Securitate in Constanta, intre 1978 si 1981.
Prin decizia 161 din 09.05.2006, publicata in M.Of. nr. 633 din 27.07.2006, CNSAS l-a deconspirat pe colonelul de Securitate Ioan Sauca, nascut pe 08.06.1930, din parintii Ilie si Mandita, in Sendriceni- Botosani. Intre 1980 si 1981, colonelul Sauca a facut politie politica din functia de sef al Serviciului C.I. din cadrul UM 02192 Constanta, respectiv UM 02104 Medgidia.
In urma solicitarii depuse de una din victimele sale, CNSAS a constatat ca Sauca a coordonat o retea de informatori pe langa persoana urmarita, careia ii intercepta corespondenta, ii asculta telefoanele, instalandu-i microfoane in casa si perchezitionandu-i in secret locul de munca.
In plus, s-a folosit de sora „subiectului” pentru a obtine diferite informatii sau pentru a-l convinge sa faca anumite lucruri. Pe 13.11.2006, Monitorul Oficial numarul 1018 publica Decizia 197 din 30.05.2006 a CNSAS prin care este deconspirat ca agent al politiei politice comuniste numitul Vasile Simion, nascut pe 14.06.1948 in Scutelnici- Buzau, din parintii Stefan si Eliada.
Simion a fost locotenent de Securitate in 1982, cu functie neprecizata la Compartimentul 0620 al Securitatii Constanta, ulterior locotenent major, cu functie neprecizata in Serviciul 1 al Securitatii Buzau.
CNSAS a probat savarsirea de catre locotenentul Vasile Simion a unor incalcari ale drepturilor omului, securistul fiind acuzat de incalcarea dreptului la libertatea cuvantului, de exprimare si de opinie, precum si la viata privata.
In calitate de locotenent de Securitate, a instruit un informator pentru a urmari si relata despre „persoane care intretin relatii neoficiale cu cetatenii straini”, care „asculta si colporteaza stiri ale posturilor de radio straine” si „comentarii si stari de spirit negative”.
Colonelul Papuc, securistul care a bagat spaima in intelectualii Constantei
Un alt securist dovedit de CNSAS ca agent al politiei politice comuniste este Gheorghe Papuc, fiul lui Constantin si al Paraschivei, nascut la 15.12.1933 in Magureni- Prahova. Decizia numarul 210 din 01.06.2006, publicata in M.Of. nr. 328 din 18.05.2006 arata ca Papuc a fost colonel de Securitate, adjunct al sefului Inspectoratului Constanta intre 1984 si 1987.
CNSAS dezvaluie faptul ca securistul Papuc l-a supravegheat timp de mai multi ani pe titularul dosarului, banuit ca urmarea sa fuga din tara. Colonelul a dispus numeroase perchezitii, ascultarea telefoanelor, filaje si amplasarea de microfoane.
In plus, „in cadrul supravegherii informative a mediului literar (din Constanta- n.red)”, colonelul Papuc a luat masuri pentru „contracararea pozitiilor dusmanoase de denigrare a regimului social-politic din tara noastra si interpretarea denaturata a unor evenimente”.
Securistul a dispus astfel interceptarea corespondentelor, interceptarea telefoanelor, filajul mai multor intelectuali din Constanta, avizand negativ deplasarea acestora in strainatate, interzicand publicarea anumitor lucrari si selectand „personalitati din sectoarele de arta si cultura pe plan judetean care vor fi pregatite si determinate sa ia atitudine de riposta publica impotriva
actiunilor dusmanoase desfasurate de postul de radio
Securistul-doctrinar: locotenentul Dan, cel care discuta cu filosoful-urmarit
In acelasi numar al Monitorului Oficial apare si Decizia CNSAS numarul 204 din 01.06.2006, referitoare la activitatea de politie politica efectuata de locotenentul- major, ulterior capitanul de Securitate Marian Dan.
Nascut la 30.05.1954 in Topraisar, fiu al lui Gheorghe si al Elisabetei, „agentul de politie politica comunista” Marian Dan a fost in 1983 locotenent- major in Serviciul 1 al Securitatii Constanta, intre 1987 si 1988 fiind capitan si sef colectiv in acelasi inspectorat.
Impotriva titularului de dosar, urmarit pentru „manifestari dusmanoase la adresa oranduirii socialiste si legaturi suspecte cu persoane din strainatate”, securistul Dan a intreprins operatiuni specifice politiei politice.
Fiind vorba, din nou, de un intelectual constantean, locotenentul- major Dan a realizat o retea informativa in jurul subiectului, pentru „a stabili in mod deosebit preocuparile sale, comentariile privind piesele pe care le scrie, anturajul si relatiile acestuia”.
Tinand cont ca in urma perchezitiilor secrete la domiciliul acestuia au fost descoperite „scrieri de sertar cu continut ostil”, pe care intentiona sa le publice in strainatate, securistul Marian Dan a incercat „influentarea pozitiva” (induiosator, am putea spune!) a urmaritului, incercand sa-l convinga „de a nu mai intretine relatii neoficiale cu cetateni straini si
de a nu se mai adresa unor redactii occidentale pentru preintampinarea angrenarii sale pe aceasta cale in actiuni ostile statului nostru”.
„Pasnicul” locotenent Dan a incercat de, asemenea, „formarea unor convingeri politice corespunzatoare si canalizarea creatiei sale literare si filosofice catre lucrari care sa nu aiba un continut ostil si sa fie publicate in organele noastre de presa si nu in strainatate”.
Securistul Dan constituie in aceste conditii una dintre cele mai pitoresti figuri ale politiei politice comuniste; dincolo de practicile uzuale prin care sunt calcate in picioare drepturile fundamentale ale omului, locotenentul- major incerca sa-l aduca pe „calea cea buna” pe „ratacitul” filosof constantean pe calea rationala, tinandu-i probabil adevarate cursuri de indoctrinare.
Locotenent major Cusak, securistul de la Radio Vacanta
Un alt securist cu preocupari mai speciale a fost deconspirat de CNSAS in persoana lui Ion Cusak. M.Of. nr. 146 din 02.03.2007 prezinta Decizia CNSAS nr.
316 din 03.10.2006, prin care se stabileste faptul ca Ion Cusak, „fiul lui Iosif si Domnica, nascut la data de 28.11.1947 in Bucuresti, sectorul 1, a fost agent al politiei politice comuniste, avand gradul de locotenent- major in perioada 1984-1985 si capitan in 1989 in cadrul Directiei 1”. Desi profesa in Bucuresti, locotenentul- major Cusak a avut misiuni complexe pe litoral.
Initial, securistul Cusak a avut in grija un angajat al Radioteleviziunii, prin urmarirea acestuia descoperind ca soacra „subiectului” sau avea legaturi cu persoane din RFG, Austria si SUA, motiv pentru care i-a impanzit casa de microfoane, lui si soacrei sale.
Ramanand in domeniul audiovizual, Cusak se deplaseaza in Constanta, unde „intocmeste si semneaza olograf un raport despre functionarea Studioului Radio- Vacanta in statiunea Mamaia, pe perioada verii, raportand despre verificarea intregului personal (redactional si tehnic)”.
Suplimentar, se ocupa personal de „pregatirea contrainformativa a personalului”, „instruirea surselor de a avea in atentie atitudinea politica si comportarea personalului detasat, daca intretin relatii neoficiale cu cetateni straini, eventualele stiri si comentarii care pot avea caracter interpretabil sau necorespunzator”.
Acelasi securist Cusak „intocmeste si semneaza olograf o nota prin care raporteaza despre exploatarea materialelor furnizate de catre un informator in verificarea unor persoane care au efectuat calatorii in strainatate, aflate in supraveghere informativa pentru suspiciuni de ramanere ilegala in strainatate ori suspectate de relatii neoficiale cu cetateni straini”.
Capitanul Cusak a fost cel care s-a ocupat indeaproape de cunoscutul Dumitru Iuga si a activat in structurile neoperative ale SRI pana acum cativa ani.
Constanteanul Lesciuc, securistul care l-ar fi recrutat pe Dan „Felix” Voiculescu
Ultimii doi securisti constanteni deconspirati de CNSAS sunt mentionati in M.Of. nr. 328 din 18.05.2007. Primul, Ionel Dinu, este acuzat ca a facut politie politica prin Decizia CNSAS nr. 1493 din 07.11.2006. Fiul lui Niculae si Aneta, nascut pe 02.03.1949, in Bucuresti, Ionel Dinu a avut gradul de capitan in 1987, maior in 1988 si sef Serviciu in cadrul Securitatii Constanta, Serviciul 1.
Sub simpla banuiala ca titularul dosarului ar fi detinut „lucrari de sertar” cu continut necorespunzator, capitanul Dinu dispune „realizarea unei influentari pozitive” a subiectului prin „contactarea periodica si incadrarea cu reteaua informativa”.
Ulterior, maiorul Dinu ordona unei surse din reteaua sa informativa sa aiba discutii lamuritoare cu o persoana supravegheata informativ „pentru intentii de evaziune” (parasire definitiva a tarii). Ultima Decizie a CNSAS, nr. 465 din 20.02.2007, il vizeaza pe maiorul Ion Lesciuc, care a activat in cadrul Securitatii Bucuresti.
Nascut la 05.02.1923, in Constanta, fiul lui Gheorghe si Maria, cel amintit a fost maior in cadrul Directiei 3, Serviciul 7/Serviciul 2, Biroul 1, intre 1966 si 1969, avansat ulterior colonel in SRI.
Sapaturile CNSAS au scos la iveala activitatea de politie politica a maiorului Lesciuc, care a coordonat haituirea unei persoane cunoscuta pentru „manifestari dusmanoase la adresa regimului socialist”.
Constanteanul Lesciuc a dispus retelei sale de informatori urmarirea titularului de dosar „pentru a cunoaste in permanenta manifestarile sale, fata de cine are astfel de manifestari, comentariile rautacioase pe care le face”.
Maiorul Lesciuc a coordonat „investigatii la domiciliul prezent al obiectivului pentru a se stabili relatiile, cum este cunoscut de vecini si daca a avut manifestari dusmanoase pana in prezent”, dispunand, de asemenea, „investigatii la domiciliul parintilor si rudelor obiectivului pentru a stabili atitudinea prezenta a subiectului fata de regimul nostru”, precum si
nelipsitele interceptari ale corespondentei si telefoanelor. Ocupandu-se si de cazul unui lector la Universitatea Bucuresti, „semnalat cu relatii de corespondenta cu fugari romani si cu intentii de evaziune”, maiorul Lesciuc a dipus amplasarea unei retele informative in jurul acestuia, interceptarea corespondentei si instalarea de microfoane.
Despre securistul constantean Lesciuc, ajuns in mai 2002 si vedeta de televiziune la TVR 2, unde a tunat si fulgerat impotriva evreilor, se banuieste ca ar fi fost ofiterul de Securitate care l-a recrutat pe Dan „Felix” Voiculescu, in 1971, fapt negat cu indarjire de senatorul conservator.
