PNL a transmis un comunicat in care explica prin ce mecanisme legale se poate ajunge la organizarea alegerilor anticipate, varianta pe care liberalii o sustin in prezent la consultarile de la Palatul Cotroceni. Liberalii afirma ca singura lege electorala in vigoare este cea promulgata in luna iulie a acestui an, iar legea veche, cea care ar fi impus alegeri partiale in cazul demisiei parlamentarilor, a fost abrogata.
Redam precizarile liberalilor:
"Partidul National Liberal considera ca alegerile anticipate sunt necesare si realizabile pe mai multe cai constitutionale, una dintre acestea fiind demisia tuturor membrilor Parlamentului.
Chiar daca nu exista prevederi constitutionale explicite in acest sens, este evident faptul ca un Parlament cu zero membri nu mai are mandat pentru a-si continua activitatea.
In ceea ce priveste organizarea alegerilor parlamentare, singura lege aflata in vigoare este cea adoptata de Parlament in luna iulie a acestui an.
Aceasta lege, care reglementeaza un sistem de alegeri pe liste, nu se refera la organizarea de alegeri partiale.
Vechea lege a alegerilor parlamentare, 35/2008, a fost abrogata de aceasta noua lege a alegerilor parlamentare, 208/2015, care a intrat in vigoare la finalul lunii iulie a acestui an, dupa ce a fost publicata in Monitorul Oficial. Astfel, doar Legea 35/2008 este cea care ar fi facut posibile alegerile partiale, insa actul normativ nu se mai afla in vigoare.
In acelasi timp atragem atentia asupra faptului ca principiile constitutionale nu permit un vid legislativ in materia legilor electorale, astfel incat teza privind imposibilitatea aplicarii noilor norme privind alegerile parlamentare este complet eronata.
De altfel, decizia Curtii Constitutionale nr. 51/2012 se refera la organizarea de alegeri la termen si impune restrictii privind modificarea legilor electorale in functie de acest reper. Situatia anticipatelor este un caz special care nu a fost niciodata in analiza Curtii Constitutionale, insa exercitarea vointei poporului in privinta alegerilor anticipate nu poate fi ingradita de momentul prealabil adoptarii unei astfel de legi.
In caz contrar, procedura alegerilor anticipate prevazuta in Constitutie ar fi golita de efect juridic doar prin modificarea constanta a legilor electorale si prin specularea in acest mod a termenului de un an la care face referire Curtea Constitutionala.
Facem apel, si cu aceasta ocazie, la fortele politice parlamentare sa dea dovada de vointa politica in sensul organizarii de alegeri anticipate si nu pentru mentinerea cu orice pret a lipsei de legitimitate actuale."
Legea alegerilor parlamentare a fost adoptata de Camera Deputatilor pe 24 iunie.
Potrivit acestei legi, la urmatoarele alegeri vom avea vot pe liste, precum si un numar mai mic de parlamentari, intrucat normele de reprezentare sunt de un deputat la fiecare 73.000 de locuitori si un senator la fiecare 168.000 de locuitori. Aceasta norma inseamna un numar total de 466 de alesi, un numar foarte apropiat de cel din 2008, fata de 588 cat sunt in prezent, mult mai mare insa fata de 300 cat a fost votat la referendumul din 2009.
Astfel, urmeaza sa avem 308 deputati, 134 de senatori, 18 parlamentari ai minoritatilor si 6 parlamentari ai diasporei. Un total de 466 de parlamentari, cu patru mai putini decat in 2008 si cu 122 mai putin decat in prezent, numar ce a reiesit din votul uninominal.
0
2
