​Op-ed

Zig-zag in politica impozitelor

de Lucian Croitoru     HotNews.ro
Luni, 24 august 2015, 21:18 Actualitate | Politic

Lucian Croitoru
Foto: Agerpres
„În ultimii 24 de ani, de câte ori au avut nevoie să reducă deficitele bugetare, guvernele României au apelat în primul rând la creșterea impozitelor. Calea sănătoasă, dar dificilă, a raționalizării cheltuielilor (tăiere selectivă, cu discernământ) a fost ocolită. În schimb, amânarea raționalizărilor a dus deseori la tăieri ad hoc, devenite inevitabile. Cea mai cunoscută a fost tăierea salariilor și a sporurilor salariale din 2010, dezaprobată de public. De atunci, politicienii nu mai au curajul nici măcar să vorbească despre atât de necesarele raționalizări ale cheltuielilor  publice. În mod regretabil, pentru a reduce deficitele guvernului, ei preferă creșterea impozitelor. Creșteri de impozite au fost programate și implementate și în 2014.”

Textul de mai sus citează primele rânduri dintr-un studiu al meu publicat inițial pe 14 februarie anul trecut, după ce guvernul anunțase un program de creștere a impozitelor. Am încercat atunci să readuc în discuție o problemă mai veche, și anume că în practica politicii fiscale din România există o regularitate total neproductivă (Croitoru și Târhoacă, 1999).

Această regularitate are două componente, dintre care una greșită. Prima, cea corectă, este aceea că odată apărută o criză, firmele de stat sau private operează ajustări care rezultă în economisiri suplimentare. Cea de-a doua componentă, cea greșită, este aceea că statul evită să-și restructureze cheltuielile. Din acest motiv, în urmă crizelor, finanțarea cheltuielilor publice nerestructurate făce necesară creșterea impozitelor, chiar în exces în raport cu capacitatea întreprinderilor de a genera economisiri suplimentare prin restructurare.

Așa s-au petrecut lucrurile atât după criza din 1997, cât și în cea actuală. În 1997 s-au introdus noi impozite, iar altele au fost crescute. Reducerile de cheltuieli au fost nesemnificative. După criza începută în trimestrul al patrulea din 2008, comportamentul a fost similar, cu excepția tăierilor ad hoc a salariilor și a unor sporuri. În iunie 2010 a fost preferată creșterea TVA-ului, și nu reducerea cheltuielilor cu transferurile, în ciuda explicațiilor că ar fi fost mai bine invers.

 1.    Anul 2014: impozite mai mari (Zig-)

În 2014, așa cum am arătat mai sus, s-a țintit la creșterea unui număr de 37 de impozite și taxe, fără o restructurare a cheltuielilor. Atunci am scris studiul din care am dat citatul cu care începe acest articol, pentru a reaminti că ceea ce se face prin această politică nu este nimic mai mult decât „confiscarea” economisirilor obținute de firme în urma eforturilor lor de restructurare.

Aceast comportament al guvernului spre „confiscarea” de economisiri a fost învățat. Din acest motiv, nu se poate exclude ipoteza că, măcar parțial, în actuala criză, firmele din România au decis să reducă economisirile și, ca urmare, investițiile.

Iată ce spun cifrele. În criza din 1997, economisirile au crescut de la 15,8 la sută din PIB în 1996 la 17,2 la sută din PIB în 2002, ultimul an înainte ca intrările de capitaluri să crească la niveluri fără precedent continuu până în 2008. Ca urmare, investițiile private și-au reluat trendul ascendent relativ rapid. În criza din 2009, economisirile au scăzut de la 25,8 la sută din PIB în 2008, la 18,8 la sută din PIB în 2014. Corespunzător, investițiile private au scăzut de la 31,7 la sută din PIB în 2008, la 17,7 la sută din PIB în 2014. Evident, scăderea economisirilor și a investițiilor ca procent din PIB după 2008 reflectă în primul rând o corecție a nivelurilor nesustenabile atinse în perioada de boom. Dar, într-o proporție considerabilă, ea reflectă și anticipația învățată din crizele anterioare, că guvernul va crește impozitele cândva în viitor. Această anticipație s-a manifestată încă de la apariția crizei, imediat după trimestrul al patrulea 2008. Atunci, anticipatiile ca impozitele vor fi crescute ca urmare a crizei nu erau generalizate printre firme, astfel ca, in ansamblul lor acestea din urma nu au anticipat cresterile de impozite care le-ar fi facut sa reduca planurile de investitii. Așa cum era de așteptat, creșterea impozitelor s-a reflectat în scăderea cererii, ceea ce a facut ca anticiparea de către firme a creșterii impozitelor să se reflecte în reducerea planurilor de investiții.

Anticipația că problemele bugetului vor fi „rezolvate” prin creșterea impozitelor este nesănătoasă. Datele prezentate mai sus arată că pentru a reface sănătatea, o reducere a TVA și, poate, a altor impozite sau chiar eliminarea unor impozite, este necesară, dar nu poate fi făcută înainte de raționalizarea cheltuielilor. Fără a fi precedată de raționalizarea cheltuielilor, despre care știm că sunt în mare parte ineficiente și risipite de corupție, reducerea impozitelor ar hrăni anticipația menționată. Raționalizare a cheltuielilor ar da o anumită bază pentru „vindecarea” de anticipația creșterii impozitelor. Diferența dintre rata statutară la TVA, de 24 la sută, și rata efectivă de colectare, mult mai mică (14-15 la sută), arată nu numai intenții reușite de evaziune fiscală, dar și un anumit „justițiarism” materializat în neplata unor impozite a căror destinație este cheltuirea ineficientă sau corupția.

2.    Anul 2015: impozite mai mici (-Zag)   

În 2015, guvernul a schimbat în mod abrupt strategia în ceea ce privește impozitele, făcând să pară că are o politică în zig-zag. În iunie s-a redus TVA de la 24 la sută la 9 la sută pentru alimente și băuturi nealcoolice și se planifică, prin Codul Fiscal, reduceri de la 24 la sută la 19 la sută pentru celelalte produse eligibile începând cu 2016. În schimb, nu s-a făcut nicio schimbare în concepția privind raționalizarea cheltuielilor publice, care să ducă la crearea spațiului fiscal pentru reduceri de impozite și creșteri de salarii.

Într-un articol recent am arătat că reducerile de impozite prevăzute în codul fiscal și creșterea cheltuielilor cu salariile în procentele vehiculate sunt „prea mult și prea devreme”. Este prea mult pentru că reducerile de cheltuieli care pot fi concomitent identificate și agreate de politicieni sunt prea mici pentru a crea spațiul necesar pentru reducerea dorită a impozitelor și creșterea preconizată a salariilor. Este prea devreme, chiar dacă s-ar agrea modificări mai mici, deoarece nu s-au restructurat cheltuielile pentru a crea spațiu fiscal, nici măcar în limita care ar putea fi agreată astăzi date fiind mentalitățile și echilibrele politice.

Astfel, reduceri semnificative ale TVA și a altor impozite și creșteri notabileale salariilor în învățământ și sănătate devin, regretabil, imposibile din perspectiva menținerii stabilității macroeconomice.  

Știu că sună ciudat, dar de la „prea devreme” s-ar putea să trecem brusc la „prea târziu”. Dacă vom fi invadați de capitaluri, ca în perioada 2006-2008, pentru ca PIB să nu mai treacă peste potențial, deficitul bugetar ar trebui să se reducă sau să treacă chiar pe surplus, pentru a rămâne neutru față de ciclul economic, așa cum cer acordurile fiscale agreate de România. Atunci, din nou, pentru a nu depăși ținta privind deficitul bugetar, nu se vor putea reduce impozite sau mări salariile fără o raționalizare a cheltuielilor.

Raționalizarea cheltuielilor rămâne soluția sustenabilă, atât pentru reducerea impozitelor, cât și pentru creșterea cheltuielilor cu salariile în sectorul public. Aceasta înseamnă că unele entități care parazitează bugetul, fără a produce bunurile publice sau serviciile pentru care sunt finanțate vor dispărea. În final, mulți dintre ordonatorii de credite vor deveni mai mici ca număr de angajați și mult mai eficienți. Rămâne de văzut dacă societatea noastră este pregătită să accepte o astfel de reformă. Oricum ar fi, politicienii ar trebui sa fie si pregatiti, si hotarati sa promoveze cat mai curand aceasta reforma.

Bibliografie

Croitoru, Lucian (2014), Cercul vicios al politicii fiscale (publicat în februarie 2014 și actualizat în martie 2015), www.bnro.ro.
Croitoru, Lucian și Cornel Târhoacă (1999), „Fiscal Policy in Romania: Three Vicious Circles of the Romanian Economy”, in http://pdc.ceu.hu/archive/00001042/01/8.pdf  sau în D. Dăianu și C. Rühl (ed.) (1999), „Economic Transition in Romania: Past, Present and Future”, Proceeedings of the conference Romania 2000. 10 Years of Transition-Past, Present and Future, October 21st – 22nd, The World Bank and The Romanian Center for Economic Policies.

Lucian Croitoru este consilier al guvernatorului BNR












[P] ​Accepta provocarea unui business fara hartii! E mai simplu decat crezi               

Activitatile noastre zilnice sunt din ce in ce mai orientate catre mediul electronic si online. Traim intr-un ritm care ne-a impus sa adoptam solutii eficiente si sigure pentru a plati facturi si taxe, a face cumparaturi, a verifica soldurile bancare, etc. Este o practica pe care am ales-o din dorinta de a simplifica lucrurile si pe care multi dintre noi ne dorim sa o regasim si in viata profesionala, unde cautam solutii pentru a depasi constrangerile de timp si spatiu atunci cand trebuie sa obtinem  o aprobare, sa  semnam rapid un contract sau sa accesam un document de la distanta.
2616 vizualizari
  • -1 (1 vot)    
    TVA mai mic (Luni, 24 august 2015, 21:58)

    Dodel540 [utilizator]

    As vrea sa stiu de unde pot cumpara produse cu TVA 14-15%.
    • +2 (4 voturi)    
      simplu (Luni, 24 august 2015, 23:08)

      Nevermind [utilizator] i-a raspuns lui Dodel540

      la cantina bnr
  • -1 (1 vot)    
    este o mare problema... (Luni, 24 august 2015, 23:39)

    ..13 [utilizator]

    Dar ...

    Ca sa poata trai mai fericiti guvernantii din ro - si aici ma gandesc la cei ce au fost, cei ce sunt si la cei care vor urma - problema ridicata este oarecum in stand-by in mai multe tari, unele dintre ele fiind din G20.

    Din ceea ce cunosc, cel putin pana la aceasta data, au fost putini sefi de guverne sau de administratii care au incercat sa faca pasi concreti in reorganizarea structurilor si cheltuielilor guvernamentale.

    Unul dintre ei a fost Ronald Reagan care a fost economist. A fost retinut de prea multi ca RR era actor, ceea ce este incomplet...In aceea vreme a fost extrem de activ si practic a fost sfatuitorul lui RR, Milton Friedman.

    https://www.youtube.com/watch?v=hpPt7xGx4Xo
    min 3:00 - incredibil...Beginning today!!!!
    min.4:35 - gov is the problem!

    RR parca este aici si acum la noi numai ca la noi Presu nostru este prins cu altele...

    La capatul celalalt unul dintre cei mai buni democrati din aceeasi tara - Bill Clinton - despre care- wikipedia zice ca

    "On February 15, 1993, Clinton made his first address to the nation, announcing his plan to raise taxes to cap the budget deficit. Two days later, ..Clinton unveiled his economic plan. The plan focused on reducing the deficit rather than on cutting taxes for the middle class, which had been high on his campaign agenda."

    Cat despre Presedintii/PM romani mai este mult pana departe...Poate ca si suntem prea tineri pentru a putea discuta si analiza...

    Problema merita discutata si analizata pe plan international -

    Din cauza unor cheltuieli bugetare ciudate Gretzia este unde este acum. Politicul i-a ajutat - regrete...Si cate tari cu probleme similare, incapabili sa porneasca rational si echilibrat.
  • +1 (3 voturi)    
    Nu ca zic, da' vreau sa spun: (Marţi, 25 august 2015, 5:59)

    tudor padure [anonim]

    Excelent!

    Fata de 1989, calculatoarele sunt din ce in ce mai "neperformante" …!

    1989: 800 mii bugetari si, cu MAXIMA generozitate 1000 calculatoare

    2004: 1 milion de bugetari si, 300- 400 mii calculatoare

    2008: 1,45 milioane bugetari si (minim) 1 milion de calculatoare !
    • -1 (3 voturi)    
      Problema mare.... (Marţi, 25 august 2015, 9:32)

      Spiky [anonim] i-a raspuns lui tudor padure

      ... cu calculatoarele, ca nu pot fi folosite pe post de propagandisti si culegatori de voturi. In schimb personalul de stat poate fi folosit si de partidul care i-a pus pe fonctzie.
  • 0 (2 voturi)    
    Urmatorul sacrificiu (Marţi, 25 august 2015, 11:50)

    athos64 [utilizator]

    In mod normal, intregul aparat functionaresc ar trebui sa reprezinte efortul minimal necesar pe care societatea este de acord sa-l faca, diminuandu-si astfel acumularile potentiale, pentru a delega functiuni despre care crede ca trebuie sa fie indeplinite public si nu privat. Acest aparat include si politicienii.

    In practica insa, un asemenea aparat ajunge la autonomie si detasare de sensul originar, folosind astfel reprezentativitatea ca pretext al instituirii unor reguli destinate sa scoata existenta si functionarea aparatului functionaresc de sub un control real al societatii. Suntem in situatia in care aparatul functionaresc hotaraste ce si cat costa el societatea, o obliga pe aceasta la dari arbitrare exact ca un despot oarecare, consacra tot felul de indici sacrosanti, (procente cu cheltuiala din PIB, etc), meniti a valida actiuni obscure si ascunse intelesului si controlului societatii, ajungand in final sa dezvolte un comportament destinat exclusiv autoconservarii si asigurarii arbitrariului.

    Atunci cand scapa complet haturile, se produc dezechilibre atat de mari incat inevitabil o parte a functionarimii este sacrificata, insa nu dupa criteriul eficientei si nici pentru mult timp, cum au aratat anul 2010 si perioada de dupa.
    In plus, acelasi aparat a alocat sistemului de pensii un numar urias de beneficiari in raport cu contributorii, iar o asemenea alocare NU mai poate fi ulterior modulata. Asadar, avem aparatul functionaresc cu sistem de autoprotectie si un sistem de pensii subfinantat de catre contributori si dinamitat de catre politicieni.

    A, da, si sa nu uitam, moneda este monopolul acestui aparat...

    Orice ajustare rationala pare improbabila. Sa ne intrebam doar cine va fi sacrificat.
  • +2 (2 voturi)    
    rationalizarea rationalizarii (Marţi, 25 august 2015, 11:52)

    demaGOGU [anonim]

    ramane de vazut daca Croitoru et cie din benere vor accepta un haircut nominal al salariului de macar 25-30%

    experienta recenta spune ca nu.

    deci "societatea" nu e pregatita de "reforme".


Abonare la comentarii cu RSS





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri