Barometru INSCOP: Accesul la internet pare a modifica optiunile politice ale romanilor

de G.S.     HotNews.ro
Miercuri, 13 mai 2015, 10:35 Actualitate | Politic

Comportamentul de vot în functie de accesul la internet
Foto: INSCOP
Intentiile de vot ale celor care spun ca au acces la internet si a celor care au conturi pe Facebook si Twitter sunt diferite de cele ale votantilor in ansamblu, arata datele din Barometrul INSCOP - Adevarul pentru Romania, realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevarul.

Accesul la internet pare a modifica optiunile politice ale romanilor. Astfel, intentiile de vot ale respondentilor care declara ca au acces la internet (65% din totalul esantionului) in privinta pricipalelor doua partide sunt oarecum diferite fata de cele ale votantilor in ansamblu, arata sursa citata.

48.8% dintre cei care declara ca au acces la internet si indica o optiune clara ar vota cu noul PNL format din PNL si PDL, in timp ce 34,4% dintre cei care au internet ar vota cu Alianta PSD-UNPR-PC.

Clasamentul se inverseaza in cazul populatiei care declara ca nu are acces la internet (35% din totalul esantionului). Astfel, 46,7% dintre cei care nu au acces la internet si indica o optiune clara ar vota Alianta PSD-UNPR-PC, in timp ce 37,8% ar vota noul PNL. 

Un alt indicator - detinerea unui cont pe o retea de socializare - pare a influenta orientarea votului.

Intentiile de vot ale respondentilor care declara ca au un cont de Facebook sau Twitter (45% din totalul populatiei investigate) in privinta pricipalelor doua partide sunt de asemenea diferite de cele ale ale populatiei in ansamblu, arata INSCOP.

50.2% dintre cei care declara ca au cont de Facebook si Twitter si indica o optiune de vot ar alege noul PNL format din PNL si PDL, in timp ce 34,3% dintre cei care au internet ar vota cu Alianta PSD-UNPR-PC. 

Clasamentul se echilibreaza in cazul populatiei care declara ca nu are cont de Facebook si Twitter (55% din totalul esantionului). Astfel, 42,2% dintre cei care nu cont pe o retea de socializare si indica o optiune clara ar vota Alianta PSD-UNPR-PC, in timp ce 41% ar vota noul PNL.

Intentia de vot: Noul PNL -44,7%, Alianta PSD-UNPR-PC - 39,1%

Masuratoarea sociologica realizata la sfarsitul lunii aprilie nu indica schimbari majore in ceea ce priveste intentia de vot pentru partide in cazul in care duminica viitoare s-ar organiza alegeri anticipate. 

Noul PNL format prin fuziunea dintre PNL si PDL conduce cu 44,7% (44,2% in februarie si 41,7% in decembrie 2014) din totalul celor care au indicat o optiune clara de vot. Pe locul doi se claseaza Alianta PSD-UNPR-PC cu 39,1% dintre optiuni (37,4% in februarie si 38,8% in decembrie 2014). Cele doua formatiuni/aliante cumuleaza 83,8% din totalul voturilor. 

Chiar daca organizatiile politice clasate pe primele doua locuri sunt formate din mai multe partide, perspectiva ireversibila a unei fuziuni in cazul noului PNL si o alianta permanentizata intre PSD si UNPR ar transforma Romania de facto intr-o tara cu sistem bipartid, cel putin din punctul de vedere al intentiilor de vot declarate cu un an si jumatate inainte de alegerile din 2016.

Confirmarea la viitoarele alegeri a actualelor aliante si a distributii a voturilor va avea consecinte importante asupra jocului majoritatilor parlamentare si a stabilitatii politice pe termen lung. 

Singura formatiune care mai reuseste sa depaseasca pragul parlamentar de 5% este UDMR cu 5,2%.

Reducerea pragului parlamentar la 3% ar creste sansele de a accede in Parlament pentru Partidul Miscarea Populara (2,8%). Restul partidelor obtin scoruri mici, amplificand tendinta de polarizare a scenei politice romanesti. PLR - 2,2%, PRM - 2%, PNTCD - 1%, PPDD - 1%, Alt partid - 2%. 

Cea mai interesanta informatie furnizata de masurarea intentiei de vot pentru partide in perspectiva alegerilor parlamentare este cresterea ponderii nehotaratilor cu aproape 10 procente de la 15,5% in februarie la 25% la sfarsitul lunii aprilie. 

Potrivit INSCOP, explicatiile pentru aceasta evolutie pot fi cel putin doua: 

Pe de o parte, pe masura ce ne indepartam de momentul electoral de la finalul anului 2014 (alegerile prezidentiale) identificarea partizana a populatiei tinde sa se estompeze, ceea ce duce, evident, la scaderea intentiei declarate de vot pentru un partid sau altul; 

Pe de alta parte, un alt factor de influenta poate fi legat de starea generala de dezamagire a populatiei fata de toate partidele - lucru remarcat de indicatorul "incredere in partide politice" care practic s-a prabusit in aprilie la un minim istoric - ceea ce poate alimenta bazinul unor nehotarati aflati probabil in asteptarea unor formule politice noi; acest lucru este sustinut de datele care indica o disponibilitate ridicata a romanilor de a vota un partid politic nou.












[P] JYSK Romania plateste 15 lei / zi pentru tichetele de masa ale angajatilor sai

JYSK Romania, parte a grupului scandinav JYSK Nordic, unul dintre cei mai mari retaileri de mobilier si decoratiuni interioare din Europa, a majorat, incepand cu data de 1 decembrie 2016, valoarea tichetelor de masa acordate angajatilor sai. Astfel, valoarea nominala a unui tichet de masa a ajuns la 15 lei, suma maxima prevazuta de lege.
1884 vizualizari
  • +5 (5 voturi)    
    Normal, Latrina3 nu e sursa de informatie! (Miercuri, 13 mai 2015, 10:47)

    Excelsior [utilizator]

    :))
  • +3 (3 voturi)    
    Explicitarea categoriilor sondajului. (Miercuri, 13 mai 2015, 11:27)

    German Iustin [anonim]

    Interpretarea legata de accesul la internet este, cred, fortata. Mai firesc ar fi sa definim prima categorie ca reprezentand segmentul de populatie activa ca varsta (18 - 65 de ani), avand un nivel mediu sau ridicat de educatie (= "cei care au acces la internet"). Ceilalti ar fi, evident, persoane in varsta si/sau avand un nivel redus de educatie (= "cei care nu au acces la internet").
  • +1 (1 vot)    
    Corelație și cauzalitate (Miercuri, 13 mai 2015, 14:26)

    aqualung [utilizator]

    Studiul a făcut niște corelații, dar sunt afirmații aici că o variabilă (de exemplu existență contului într-o rețea socială) este cauza modificării altei variabile (intențiile de vot), fără prea multe explicații. În realitate, corelația nu întotdeauna înseamnă legătură cauzală. De multe ori înseamnă că cele două au o cauză comună, ceea ce pare să fie cazul aici.
  • 0 (0 voturi)    
    cred ca munca DNA, ANI (Miercuri, 13 mai 2015, 18:55)

    ..13 [utilizator]

    ...a inceput sa dea rezultate si in capetele fraierilor de rand...

    Mult dureaza pana se da desteptarea in RO....

    Cat despre PNL - si astia mint asa de frumos, precum au facut-o inaintasii lor....

    Nici o speranta cu USL-ul la putere...


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri