Barometru INSCOP: Accesul la internet pare a modifica optiunile politice ale romanilor

de G.S.     HotNews.ro
Miercuri, 13 mai 2015, 10:35 Actualitate | Politic

Comportamentul de vot în functie de accesul la internet
Foto: INSCOP
Intentiile de vot ale celor care spun ca au acces la internet si a celor care au conturi pe Facebook si Twitter sunt diferite de cele ale votantilor in ansamblu, arata datele din Barometrul INSCOP - Adevarul pentru Romania, realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevarul.

Accesul la internet pare a modifica optiunile politice ale romanilor. Astfel, intentiile de vot ale respondentilor care declara ca au acces la internet (65% din totalul esantionului) in privinta pricipalelor doua partide sunt oarecum diferite fata de cele ale votantilor in ansamblu, arata sursa citata.

48.8% dintre cei care declara ca au acces la internet si indica o optiune clara ar vota cu noul PNL format din PNL si PDL, in timp ce 34,4% dintre cei care au internet ar vota cu Alianta PSD-UNPR-PC.

Clasamentul se inverseaza in cazul populatiei care declara ca nu are acces la internet (35% din totalul esantionului). Astfel, 46,7% dintre cei care nu au acces la internet si indica o optiune clara ar vota Alianta PSD-UNPR-PC, in timp ce 37,8% ar vota noul PNL. 

Un alt indicator - detinerea unui cont pe o retea de socializare - pare a influenta orientarea votului.

Intentiile de vot ale respondentilor care declara ca au un cont de Facebook sau Twitter (45% din totalul populatiei investigate) in privinta pricipalelor doua partide sunt de asemenea diferite de cele ale ale populatiei in ansamblu, arata INSCOP.

50.2% dintre cei care declara ca au cont de Facebook si Twitter si indica o optiune de vot ar alege noul PNL format din PNL si PDL, in timp ce 34,3% dintre cei care au internet ar vota cu Alianta PSD-UNPR-PC. 

Clasamentul se echilibreaza in cazul populatiei care declara ca nu are cont de Facebook si Twitter (55% din totalul esantionului). Astfel, 42,2% dintre cei care nu cont pe o retea de socializare si indica o optiune clara ar vota Alianta PSD-UNPR-PC, in timp ce 41% ar vota noul PNL.

Intentia de vot: Noul PNL -44,7%, Alianta PSD-UNPR-PC - 39,1%

Masuratoarea sociologica realizata la sfarsitul lunii aprilie nu indica schimbari majore in ceea ce priveste intentia de vot pentru partide in cazul in care duminica viitoare s-ar organiza alegeri anticipate. 

Noul PNL format prin fuziunea dintre PNL si PDL conduce cu 44,7% (44,2% in februarie si 41,7% in decembrie 2014) din totalul celor care au indicat o optiune clara de vot. Pe locul doi se claseaza Alianta PSD-UNPR-PC cu 39,1% dintre optiuni (37,4% in februarie si 38,8% in decembrie 2014). Cele doua formatiuni/aliante cumuleaza 83,8% din totalul voturilor. 

Chiar daca organizatiile politice clasate pe primele doua locuri sunt formate din mai multe partide, perspectiva ireversibila a unei fuziuni in cazul noului PNL si o alianta permanentizata intre PSD si UNPR ar transforma Romania de facto intr-o tara cu sistem bipartid, cel putin din punctul de vedere al intentiilor de vot declarate cu un an si jumatate inainte de alegerile din 2016.

Confirmarea la viitoarele alegeri a actualelor aliante si a distributii a voturilor va avea consecinte importante asupra jocului majoritatilor parlamentare si a stabilitatii politice pe termen lung. 

Singura formatiune care mai reuseste sa depaseasca pragul parlamentar de 5% este UDMR cu 5,2%.

Reducerea pragului parlamentar la 3% ar creste sansele de a accede in Parlament pentru Partidul Miscarea Populara (2,8%). Restul partidelor obtin scoruri mici, amplificand tendinta de polarizare a scenei politice romanesti. PLR - 2,2%, PRM - 2%, PNTCD - 1%, PPDD - 1%, Alt partid - 2%. 

Cea mai interesanta informatie furnizata de masurarea intentiei de vot pentru partide in perspectiva alegerilor parlamentare este cresterea ponderii nehotaratilor cu aproape 10 procente de la 15,5% in februarie la 25% la sfarsitul lunii aprilie. 

Potrivit INSCOP, explicatiile pentru aceasta evolutie pot fi cel putin doua: 

Pe de o parte, pe masura ce ne indepartam de momentul electoral de la finalul anului 2014 (alegerile prezidentiale) identificarea partizana a populatiei tinde sa se estompeze, ceea ce duce, evident, la scaderea intentiei declarate de vot pentru un partid sau altul; 

Pe de alta parte, un alt factor de influenta poate fi legat de starea generala de dezamagire a populatiei fata de toate partidele - lucru remarcat de indicatorul "incredere in partide politice" care practic s-a prabusit in aprilie la un minim istoric - ceea ce poate alimenta bazinul unor nehotarati aflati probabil in asteptarea unor formule politice noi; acest lucru este sustinut de datele care indica o disponibilitate ridicata a romanilor de a vota un partid politic nou.
























Material sustinut de Superbrands

Recomandari de vara de la librarii Humanitas

Librariile Humanitas au aparut ca entitate juridica in anul 1993, insa primele doua librarii au fost deschise sub egida Editurii Humanitas inca din 1991. Cu peste 25 de ani in piata de distributie si vanzare de carte din Romania, compania isi propune sa ramana in continuare lantul de librarii cu cea mai mare pondere de carte din Romania, acordand editurilor nationale si locale, dar si autorilor romani, sansa de a ajunge la public.

1932 vizualizari

  • +5 (5 voturi)    
    Normal, Latrina3 nu e sursa de informatie! (Miercuri, 13 mai 2015, 10:47)

    Excelsior [utilizator]

    :))
  • +3 (3 voturi)    
    Explicitarea categoriilor sondajului. (Miercuri, 13 mai 2015, 11:27)

    German Iustin [anonim]

    Interpretarea legata de accesul la internet este, cred, fortata. Mai firesc ar fi sa definim prima categorie ca reprezentand segmentul de populatie activa ca varsta (18 - 65 de ani), avand un nivel mediu sau ridicat de educatie (= "cei care au acces la internet"). Ceilalti ar fi, evident, persoane in varsta si/sau avand un nivel redus de educatie (= "cei care nu au acces la internet").
  • +1 (1 vot)    
    Corelație și cauzalitate (Miercuri, 13 mai 2015, 14:26)

    aqualung [utilizator]

    Studiul a făcut niște corelații, dar sunt afirmații aici că o variabilă (de exemplu existență contului într-o rețea socială) este cauza modificării altei variabile (intențiile de vot), fără prea multe explicații. În realitate, corelația nu întotdeauna înseamnă legătură cauzală. De multe ori înseamnă că cele două au o cauză comună, ceea ce pare să fie cazul aici.
  • 0 (0 voturi)    
    cred ca munca DNA, ANI (Miercuri, 13 mai 2015, 18:55)

    ..13 [utilizator]

    ...a inceput sa dea rezultate si in capetele fraierilor de rand...

    Mult dureaza pana se da desteptarea in RO....

    Cat despre PNL - si astia mint asa de frumos, precum au facut-o inaintasii lor....

    Nici o speranta cu USL-ul la putere...


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri