Hertha Muller nu apartine literaturii romane, doar tema si personajele au legatura cu mizeria universului romanesc sub comunism. Noi i-am livrat, si inainte si dupa '89, motive autentice de oroare, am cutremurat-o apoi cu indiferenta noastra fata de trecutul totalitar. Literatura romana n-a reusit sa nasca nici o Muller, nici un Schlattner.
O cultura minora, scrisa de oameni cu destine aproximative, nici nu putea scrie autentic despre o mare tema - anularea individului in lumea totalitara. Ne salveaza totusi eseistica unor Virgil Ierunca si Monica Lovinescu, memorialistica fostilor detinuti politici, o mana de mari dizidenti, pretioasele recuperari de la Sighet, raportul Tismaneanu si alte cateva reparatii istorice.
Dar literatura a sarit peste dramele comunsimului sau, daca s-a intalnit cu ele, n-a produs mari capodopere. N-a reusit sa puna o mare tema - individul strivit de totalitarism - in circuitul literaturii universale, asa cum au facut-o Hertha Muller sau Eginald Schlattner.
Poate v-ati intrebat, citindu-i pe toti marii scriitori romani care astazi ii aduc elogii: Ei de ce n-au avut curajul Hertei Muller inainte de '89? De ce le lipseste colaborationistilor onestitatea unui Eginald Schlattner, fie si tardiva?
Am vazut-o intr-un interviu la TVR realizat prin 2007 si prezentat in reluare joi seara, cand i s-a decernat premiul Nobel. Hertha Muller punea in incurcatura intelectuali, scriitori si societate civila din Romania ridicand probleme fundamentale: de ce tema colaborationismului cu trecutul e atat de absenta in spatiul romanesc? De ce, in comparatie cu Germania, problema dosarelor lor la Securitate e atat de putin discutata? De ce oamenii nu sunt framantati de detaliile vietii lor sub comunism?
Lipseste, din puzderia de scriitori romani colaborationisti - turantori de profesie sau victimele terorii - un Eginald Schlattner onest, povestindu-si chiar si tarziu viata de antierou impacat cu destinul sau. Avem, poate, mari constiinte fara geniu sau genii pustii, fara constiinta literara puternica.
Nemtii Hertha Muller si Eginald Schlattner sunt turnesolul acid al societatii romanesti, oglinda dureroasa pentru multi scriitori. Hertha Muller a ales sa paraseasca Romania, traumatizata de infernul din ea, si sa-l denunte continuu. Schlattner a ramas in locurile care i-au mutilat viata si se spovedeste calm, marturisind totul, in detalii semnificative.
Noi le-am livrat materia prima, Raul, iar ei l-au povestit altora, in germana. I-am recuperat timid dupa ce opera lor a fost recunoscuta afara si s-a bucurat de succesul total. I-am tradus in tiraje confidentiale in Romania dupa ce au ajuns autori de best-seller in Germania. Astazi ne amintim din nou ca exista pentru ca, nu-i asa, intre timp au luat si un Nobel. I-am ignorat cat am putut in tara sau i-am confiscat ipocrit, intonand imnul national.
La sfarsitul interviului acordat TVR, Hertha Muller isi expune in cuvinte simple un fel de crez scriitoricesc tipic nemtesc: "Trebuie sa facem treaba. Asta este motto-ul meu: Trebuie sa facem treaba, in toate locurile unde este cazul, trebuie sa facem treaba. Si atunci se schimba multe. Si nici nu e greu". Ei, si Herta Muller si Eginald Schlattner, si-au facut-o. Noi, ceilalti, spre rusinea noastra, nu.

































Oricum a scrie nu este o datorie si poate noi romanii nu simtim placerea de a scrie despre mizeriile comunismului.
Ni se pare firesc ce am trait si mizeria aceasta e printre noi.
Atat timp cat acei cumpliti tortionari sunt liberi si cu pensii mari de ce sa mai scriem ceva?
Politica este totul la romani
Si apoi religia..
Bravo Herta Muller ca ai scris despre noi.
Muzeul Taranului Roman [anonim]
oricat atzi incerca sa gasiti explicati savante exista numai una : degeaba ,romani rad degeaba .asta pentru ca nu au nimic ,nimic de pierdut ,nimic de casigat ,de la decebal incoace toatalumea sia batut joc de el . si ranjetul sau rasul asta amar si bascalia este de fapt neincrederea in valori in ziua de maine in dumnezeu in ziua de apoi .bascalia si zimbetul romnesc este de fapt inutilitatea de a fi roman . nu te alegi cu nimic .si nu te respect nimeni si atunci faci bascalie de tot si de tine ca un reflex de amarciune si din suferinta dispretului la care am fost supusi ca popor de la inceput pana azi 09 Oct 2009 .
Pentru Popa Japca: In primul rand romanii si-au batut joc singuri unii de altii. Sa nu mai dam vina pe altii. La o adica, sasii au fost adusi in ardeal, unii exilati, nu s-au plans, si au facut ceea ce se vede: o transilvanie total diferita de restul romaniei.
La noi sunt multi care nu regreta fostul regim, unii chiar sunt nostalgici pentru ca la noi, in mare parte, nu exista conceptul de a face un lucru bine si pana la capat. Sunt multi care din acest motiv le-a fost bine sub comunism: un pic de munca, niste bani acolo, o vacanta la amre sau la munte.
Acesti oameni nu au fost preocupati de ceilalti, erau multumiti ca le merge lor bine, restul, la naiba cu ei. Si aceasi mentalitate guverneaza astazi romania.
Va recomand documentarul "The king of communism" realizat de BBC, despre perioada comunismului. Patrioti infocati erau poetii, activistii si elita comunista, care se mandreau ca "romanii au strans cureaua" si au platit datoria externa a tarii, fara a preciza ca in acea perioada ei nu au stat la cozi pentru paine, ulei, lapte, etc, ci s-au aprovizionat binemersi de la magazinele de partid (C.V.Tudor, Dan Zamfirescu, etc)
Bravo ambilor scriitori, pentru bunul simt si onestitatea de a scrie aceste lucruri.
Rusine romanilor "patrioti", care cred ca suferintele si chinurile a milioane de romani se justifica prin construirea de fabrici, uzine, strazi, etc.
Bravo Dane!
1. nu inteleg ratiunea (justificarea) generalizarilor la care recurgeti . Incercati o explicatie ?
2. "Ne salveaza" ... raportul Tismaneanu ? Pe cine "ne" salveaza si de la ce "ne" salveaza ? Poate dezvoltati , putin , ideea ...
3. Ce carti scrise de d-na Muller ati citit ?
Articolul de mai sus este un exemplu ca va faceti treaba, si Dvs si hotnews.ro. Va faceti treaba deschizandu-ne ochii si informand corect. Pentru aceasta va multumesc. Cat despre ROmania,eu cred ca se va vindeca singura...cand va fi locuita de oameni ca Herta Muller si Eginald Schlattner!!!
Felicitari !!!
asa o fi? se refera domnul tapalaga la scriitorii cu pasaport romanesc si din cauza asta nu exista goma?
cu tot respectul pentru herta muller dar goma merita si el premiul nobel poate in mai mare masura decit herta muller.....
dar herta muller a fost propusa de statul german. ar urma ca goma sa fie propus de statul francez.... chiar daca goma s-ar umili si ar cere inapoierea cetateniei romane care i-a fost luata fara cerere, se indoieste cineva ca statul roman nu-l va propune niciodata de goma? eu nu ma indoiesc....
bine totusi ca o "avem" pe curajoasa herta muller care sa ne arate cum sintem....
Intoarcerea la Hristos de Ioan Ianolide
si Viata parintelui Calciu.
Ele nu sunt despre succes si premii nobel, dar cred ca redau foarte fidel anumite aspecte ale ororilor comuniste. Si au fost scrise de oameni care au tinut piept regimului cum nu stiu cati altii au facut-o (daca au facut-o). Vei vedea ca e mai mult decat literatura acolo. Mie literatura mi se pare litera moarta daca vrei.
Este impresionant si stilul literar, dar sa ai si ceva de spus; cred ca esenta lucrurilor spuse are o importanta mai mare.
Cu stilul lui care pe mine ma dezgusta.
El nu si-ar dori un Nobel pentru literatura, pentru ca in opinia lui premiul se da pe criterii politice. Cum de Muller nu a pomenit nimic (bun) despre Romania in interviul ei dat dupa aflarea vestii, avand in vedere ca ea s-a nascut si a trait in Romania, "si-a tras seva din Romania"?
Astea erau comentariile, ipocrite, cretine, tembele ale acestui individ, pe care eu nu pot sa il consider ziarist, si ma doare in cot ca el se considera scriitor, nici asta nu il pot considera?
Mie mi s-au parut in mare parte opiniile CTP povestite la Realitatea, la obiect si de bun simt.
In general Romanilor le place sa se laude cu lucuri la care nu au contribuit prea mult. In cazul de fata, au contribuit negativ...
Deci, hai sa fim lucizi si sa apreciem imaginea ilustrata in scrierile ei. Dar atat!
mioritza reloaded
1. Niederungen. – Bukarest : Kriterion-Verlag, 1982 ; Berlin : Rotbuch-Verlag, 1984
2. Drückender Tango : Erzählungen. – Bukarest : Kriterion-Verlag, 1984 ; Reinbek bei Hamburg : Rowohlt, 1996
3 .Der Mensch ist ein groβer Fasan auf der Welt : Roman. – Berlin : Rotbuch-Verlag, 1986
4.Barfüβiger Februar : Prosa. – Berlin : Rotbuch-Verlag, 1987
5. Reisende auf einem Bein. – Berlin : Rotbuch-Verlag, 1989
6. Der Teufel sitzt im Spiegel. – Berlin : Rotbuch-Verlag, 1991
7. Der Fuchs war damals schon der Jäger : Roman. – Reinbek bei Hamburg : Rowohlt, 1992
8. Eine warme Kartoffel ist ein warmes Bett. – Hamburg : Europäische Verlagsanstalt, 1992
9. Der Wächter nimmt seinen Kamm : vom Weggehen und Ausscheren. – Reinbek bei Hamburg : Rowohlt, 1993
10. Herztier : Roman. – Reinbek bei Hamburg : Rowohlt, 1994
11. Hunger und Seide : Essays. – Reinbek bei Hamburg : Rowohlt, 1995
12. In der Falle. – Göttingen : Wallstein-Verlag, 1996
13. Heute wär ich mir lieber nicht begegnet. – Reinbek bei Hamburg : Rowohlt, 1997
14. Der fremde Blick oder Das Leben ist ein Furz in der Laterne. – Göttingen : Wallstein-Verlag, 1999
15. Im Haarknoten wohnt eine Dame. – Reinbek bei Hamburg : Rowohlt, 2000
16. Heimat ist das, was gesprochen wird. – Blieskastel : Gollenstein, 2001
17. Der König verneigt sich und tötet. – München : Hanser, 2003
18. Die blassen Herren mit den Mokkatassen. – München : Hanser, 2005
19. Atemschaukel : Roman. – München : Hanser, 2009
20. Este sau nu este Ion, Polirom, 2005
Traduceri romanesti:
Animalul inimii
Regele se inclina si ucide
In coc locuieste o doamna
Asta este atentia pe care i-am acordat-o noi scriitoarei cu care azi ne impaunam. Curg comentarii de ieri despre Herta Muller, rauri-rauri. Cati vorbesc pertinent, cand nici un sfert din opera Hertei Muller nu e disponibila in romaneste? Cati i-au citit cartile in nemteste? Poate doi-trei, maximum cinci. Cam despre aste e vorba.
"Der Fuchs war damals schon der Jäger2 de catre Nora Iuga sub titlul "Inca de pe atunci vulpea era vanatorul"
HErta Müller nu este atat de necunoscuta cum se afirma, studentii germansiti din tara o discuta in cadrul orelo de seminar, s-au efectuat multe lucrari de diploma despre HErta Müller si exista si 2 lucrari de doctorat dedicate Hertei Müller, una publicata in strainatate si una in tara
Multam de articol si semnez in asentimentul celor care gindesc in acst mod
Dar de ce o spuneti abia acuma? Pt ca a luat mueller premiu nobel??? daca nu lua - ce faceati?
Ati spus dvs ceva despre ea inainte?
Si sa stiti un lucru: romanul e cam satul de literatura cu si despre comunism. Am trait pe viu noi romanii comunismul, mai rau un pic decat sasii sau svabii.
autoarea a ajuns in germania unde a izbit-o nivelu de trai si apoi a facut un roman care s-a vandut bine. Ca si cartile despre mizeria din africa, america de sud etc...
Noua sa ne fie rusine de un lucru: ca nu am reusit desconspirarea tuturor dosarelor. Se intreba autoare: de ce in DDR s-a putut si la noi nu. Pai ce intrebare e asta doamne d-zeule mare!!!!!!!?????
Pai DDR au avut pe RFG care au schimbat DIN AFARA lucrurile, au pompat mii de miliarde de euro, au adus oameni pregatiti din vest etc!!!!! Si va rog sa ma credeti ca stiu, am trait in fosta DDR. De aia au desconspirat totul. La noi....na, nu am avut frate mai mare. Vesticii au cam pus botul la spaga lui nastase mai ceva ca romanii.
Asa ca sa nu ne mai punem cenusa in cap. Si nici sa nu ne mai mandrim aiurea.
E timpul sa scriem si altfel de literatura decat asta. Nu ne apucam sa vindem suferinta noastra unora din vest care zac cam plictisiti in fata teveului si se uita la mizeria din alte parti. Nu elogiaza ei pe Guevarra si Castro?????
Din pacate dumnealui in tinerete a colaborat cu securitatea si a condamnat la inchisoare pentru perioade intre 15 si 25 de ani multi prieteni sasi.
Acestia din urma au pierdut tot: familii, viata .. tot ..
Acestia din urma ajunsi la varste de 80 - 85 de ani, ar dori totusi sa obtina o intrevedere cu pastorul Eginald Schlattner in care sa se impace cu totii. D-l pastor refuza aceasta ...
Acestia din urma, multi dintre ei oameni de cultura: scriitori, muzicieni l-au iertat si iubesc Romania .. desi au indurat orori crancene la fel ca si proprii nostri puscariasi politici ...
Pri urmare, d-le Tapalaga, va rog foarte mult s aincercati sa fiti impartial si sa nu mai scoateti in fata murdaria romanilor din orice. Nu in cazul d-lui Eginald Schlattner .
Informati-va inainte de a scrie un articol.
Multumesc
"un Eginald Schlattner onest, povestindu-si chiar si tarziu viata de antierou impacat cu destinul sau"
premiile nobel pentru literatură sînt, de mai multă vreme, în pericol să îşi piardă prestigiul din cauză că nu se mai respectă criteriile obiective de apreciere. nu este prima oară cînd desemnarea laureatului se face prin partizanat politic. albert camus a primit premiul după ce s-a despărţit de comuniştii francezi. alexandr soljeniţîn a cîştigat competiţia după ce a părăsit urss, gestul său fiind exploatat propagandistic la maximum. au mai fost şi alte compromisuri, dar, cel puţin în cazul scriitorilor pomeniţi mai sus, opera lor chiar merita să fie recunoscută. a altora, însă, ridică mari semne de întrebare.
cum este şi consacrarea scriitoarei hertha müller, originară din românia. cărţile sale se remarcă prin militantism în favoarea modului de viaţă burghez. din această perspectivă, autoarea prezintă maniheist acelaşi conflict stereotip, comunism-anticomunism. hertha müller nu este preocupată de condiţia umană în tragismul ei, ci de condiţia activistului anticomunist. de aceea, literatura ei nu are originalitate şi strălucire. de altfel, autoarea nu se sfieşte să declare că ea scrie literatură fiindcă nu are altă preocupare. de aici şi primitivismul polemicii pe care o poartă cu trecutul apropiat. hertha müller nu are aspiraţii înalte şi nu plănuieşte să pună umărul la crearea unei lumi superioare. "aş înnebuni dacă ar trebui să trăiesc în românia", mărturiseşte ea. şi asta spune totul despre weltanschauung-ul ei.
De data asta insa ati subliniat niste adevaruri care sint greu de vazut - si inca si mai greu de admis - din interiorul societatii romanesti. Felicitari, e nevoie de capete lucide si constiinte nealterate in presa romaneasca.
Sper ca nivelul si continutul acestui articol sa nu ramina o "aberatie statistica" si sa aveti in continuare curajul si inspiratia de a spune lucrurile ce se cer spuse.
Dar Nobel pentru literatura? Cand era in cursa Amos Oz, unul din cei mai mari scriitori in viata?
Si-au pierdut astia din comitet complet simtul proportiilor? Probabil ca da, de multa vreme, uite ce premii s-au dat in ultimii ani, doar scriitori de mana a 2-a, ca sa se dea diverse mesaje simbolice.
Apropo, Dan, este Hertha, nu Herta, daca tot ii dam atentie.
http://nobelprize.org/nobel_prizes/literature/laureates/2009/bio-bibl.html
Ca sa va convingeti...
Va citesc mereu cu atentie articolele si mai intotdeauna sunt in acord cu cele spuse. Totusi am impresia ca tocmai ati savarsit unul dintre pacatele romanesti de care ne lovim permanent, inclusiv aici, in spatiul comentariilor, si pe care il denuntati cu alte prilejuri. Pacatul de a ne crede competenti in orice domeniu si de a ne da cu parerea despre orice. Or, va atrag atentia ca exista cativa scriitori care, mai bine sau mai rau, au reusit sa trateze tema "aneantizarii individului sub comunism". Unii alegoric si prin alte siretlicuri (Ivasiuc), unii poate cu voie de la stapanire (Preda?), altii profitand de slabirea cenzurii (Adamensteanu) sau neglijentele ei (Nedelciu, Dinescu) etc. Unii au spus (aproape) totul, precum Buzura in "Drumul cenusii" ori Goma, altii doar partial, precum Preda in "Cel mai iubit..." sau "Marele singuratic".
Si am citat intentionat doar autori de prima mana.
Nu se poate nici macar reprosa faptul ca autorii astia nu ar fi cititi si promovati (Preda si Nedelciu sunt in centrul canonului literar romanesc si chiar al generatiei lor).
Problemele sunt in realitate tot in spatiul social si se rezuma la doua lucruri:
1. lipsa unei dezbateri oneste despre comunism si compromis, despre motivele cedarii la presiuni si despre moralitatea lor;
2. recunoasterea ororii comunismului ca totalitarism de catre cei implicati, care poate ar duce ca in alte parti (vezi recentul caz al lui Gunther Grass) si la asumarea, oricat de tardiva, a propriului trecut si a greselilor acestuia. (Dar, sincer, il vedeti pe domnul Paunescu facand asta?)
(PS : Esti cumva ruda cu Fam Stefan si Rodica Tapalaga..daca da ? te tragi dintro familie excelenta..am fost prieten bun cu Stefan..) jb
Ca si-a luat-o Madam Muller de la secu, pff, mare branza, ea si cate milioane de amarati?? Ca nu se desconspira dosare, nu se "lustreaza" societatea? Pai ia sa intrebe si pe la Berlin ca ei se au bine cu Maica Moscova, ei stiu ceva despre asta? Stiu ceva despre dec 1989 si anii urmatori? Stiu ceva despre ianuarie, februarie, mai, iunie 90, septembrie 91???
Da' noi oare nu ne-am ridicat si nu am cerut dreptate? SI minerii nu au venit si nu ne-au batut? Ce mama dracu mai vor acuma? Noi nu am avut revolutii de catifea, trupe americane de backup si tzari tampon pana la URSS ca ei. Noi am fost singuri cu ursu sovietic (reprezentat de Ilici si gasca) si cu armata a paispea, colea la Tiraspol - 12h pana la Bucuresti cu tot echipamentu'.
Si probabil ca d-aia n-a mers treaba deloc cu lustratia, nu?
Si acuma, ce? Sa ma victimizez eu, ca roman, sa-mi fie mie jena de originile mele fiindca scuipa o neica-nimeni in directia mea? Sa aiba grija sa nu aiba vantu' in fata. Sau cumva, nemtii nu pot sa uite 23 august 44? Pai foarte bine, sa nu uite nici februarie 43 ca au crapat si ai nostri acolo... Sau acuma nu mai conteaza???
In fine, Herta Muller e un personaj tangential cu Romania si consider ca nu e cazul sa ne procupam asa de tare de ce debiteza dumenaei cu diverse ocazii. Poporul asta al nostru a pierdut mult mai mult in propria tara decat au pierdut o mana de sbavi in exil
A, si dupa Obama nobel ptr pace, ce sa zic, H.Muller nobel ptr literatura: e pe pile??? Ca ne bagam si noi! :)
Femeia asta, in raport cu cei care au suferit realmente de pe urma comunistilor, n-are nimic de zis. Ea insasi declara ca a invatat limba romana la 15 ani: va dati seama ce inseamna asta in materie de drepturi ale minoritatilor pe timpul dictaturii? Regimul de care s-a bucurat din partea autoritatilor a fost unul mai mult decit tolerant. Proza (de limba germana) scrisa in Romania, nepublicata intr-o anume parte, se refera in mare parte la ilustrarea (falsa) a minoritatii germane din satele romanesti. Sasii sint vazuti ca o populatie radicala, cu mentalitate de dreapta, cu manifestari rebele fata de conducerea timpului, etc. Eu insumi imi trag radacinile dintr-o comuna cu o puternica minoritate germana si vreau sa spun ca nu-mi aduc aminte despre asa ceva. Mai mult, imi amintesc ca in Romania lui Ceausescu exodul germanilor din Banat a inceput doar dupa anii '80, ca urmare a perspectivei nenorocite de a-si pierde locuintele in urma proceselor de urbanizare fortata ale comunismului. Daca doamna asta vrea sa povesteasca cum nemtii din Romania luptau impotriva regimului pe toate fronturile, e treaba ei. Dar povestile sint inchipuiri.
In raport cu securitatea sint sute de anonimi, de la Cicerone Ioanitiu pina la Paul Goma care au descris situatii traite, fara sa beneficieze de vreo recompensa literara. Aceasta individa, cu un scris absolut mediocru (cunoastem textul lui "Vulpe vinator" si ne este suficient), este departe de a scrie, asemenea altora, in nume personal. Vrei ceva scris in