Toata lumea vorbeste despre autonomia Tinutului Secuiesc, chiar am vrut sa aflu care sunt, de fapt, cerintele maghiarilor. Si asta e raspunsul dat de Tihamér Czika. Preluarea este de aici si a aparut prima oara aici. Raspunsul are o anumita decenta pe care onorantii comentatori ar trebui s-o respecte. Prin comentarii decente, care sa se opuna acestui demers sau sa-i stea alaturi, fara uzualele injuraturi care nu folosesc nimanui. Comentariile de pe site-ul original sunt de asemenea interesante, scrie Dan Selaru pe Romania obiectiva.
"De ce e bine ca Ținutul Secuiesc sa fie autonom
Oricand deschizi pagina de web a unui canal de stiri sau a unui cotidian din Romania si vezi o stire despre maghiari, poti sa fii sigur, ca sub stire la comentarii o sa gasesti zeci, poate sute de opinii de genul „afara cu b**ii din tara” sau „büdös oláhok (valahi imputiti)”. Chestiunile interetnice, problemele minoritatii maghiare sunt poate cele mai divizante existente in tara asta intre doua comunitati diferite. Cateodata cred ca aceste diferente de perceptie sunt ireconciliabile. Totusi, intotdeauna, si din ce in ce mai mult, apar si comentarii de genul, „istoria nu este obiectiva nici de o parte nici de cealalta”, „important e viitorul si nu trecutul”, „trebuie vazut cat si ce se poate acorda acum” etc.
Poate una dintre cele mai spinoase chestiuni este cea a autonomiei. Prima problema cu autonomia este faptul ca foarte putin stiu exact despre ce este vorba. Nici macar majoritații maghiarilor nu le este clar ce inseamna exact acest cuvant magic. Explicatii scrise in limba romana sunt aproape inexistente. De aici si faptul ca de obicei oamenii care discuta inversunat habar nu au despre ce vorbesc, in realitate.
Diferenta dintre autonomia culturala si cea teritoriala
In primul rand trebuie sa facem diferenta intre autonomia culturala si cea teritoriala pe criterii etnice. Autonomia culturala, poate pe jumatate deja existenta in Romania, presupune ca in domenii precum educatia (de la gradinita pana la doctorat), cultura (cam tot ce intra aici de la teatru pana la muzee) si bisericile proprii, minoritatea sa-si decida propria organizare, propriile programe, propriile materiale de studiu sau de prezentare, propriile decizii de finantare. Actualmente, majoritatea acestor drepturi exista doar in cazul bisericilor, care sunt practic singurele institutii real autonome din Romania. In rest toate intra sub umbrela ministerelor de resort aproape in acelasi mod ca si cele majoritare. In cazul autonomiei culturale toate drepturile provenite din aceasta se pot utiliza oriunde in tara unde respectiva minoritate exista in numar destul de mare pentru a avea oricare dintre institutiile proprii mentionate mai sus. Autonomia culturala nedepinzand de un teritoriu anume ar fi benefica intr-un fel sau altul, probabil pentru 95% din maghiarii din Romania, din Covasna pana in Satu Mare sau Timis. Autonomia culturala este practicata la diferite niveluri in majoritatea tarilor europene pe teritoriul carora exista minoritati insemnate.
Autonomia teritoriala pe criterii etnice este insa o constructie juridica care este legata de un teritoriu exact specificat. De obicei acest teritoriu este unul in care minoritatea este in majoritate. Autonomia teritoriala pe criterii etnice presupune largi drepturi de autoguvernare, incepand de la o autonomie administrativa largita (mini-parlament si mini-guvern propriu), pana la o autonomie financiara mai puternica decat a celorlalte regiuni ale tarii..."
Citeste articolul integral si comenteaza pe Romania obiectiva.
4
4
