Comisia Barroso - mandatul ei se termina la sfarsitul acestui an. Romania a intrat in istoria Comisiei Europene si va fi data ca exemplu de acum inainte de toti profesorii de stiinte politice si de toti cei care vor discuta despre numarul de comisari si portofoliile alocate lor. Dar este si va fi data ca exemplu negativ, din pacate, atunci cand se va vorbi despre modul artificial in care i s-a creat un portofoliu comisarului roman, scrie Anne Marie Blajan pe blogul Menaru.

Acest exemplu ma irita la culme si de cand sunt in acest program l-am auzit de vreo cateva ori. De fiecare data formulat ceva de genul: "Ganditi-va la sarmanul comisar roman, care are ca portofoliu multilingvismul", adica un portofoliu total neimportant.

Au fost voci, si la noi si in strainatate, care au impartasit aceasta opinie. Eu cred insa ca i se face o mare nedreptate lui Leonard Orban. Oricat de neimportant pare portofoliul lui, Orban s-a straduit sa faca o treaba buna si a fost extrem de activ. Britanicii, care l-au cruticat mereu pentru inconsistenta mandatului care i s-a acordat, au revenit in presa lor in ultimii doi ani si au recunoscut importanta limbilor straine in business. Competitivitatea britanicilor pe piata europeana a muncii este redusa, pentru ca majoritatea vorbesc doar engleza, arata, la un moment dat, un ziar britanic, dar nu-mi mai amintesc care, aratand ca, totusi, Orban nu este chiar de neglijat.

Ma deranjeaza teribil ca acest comisar al Romaniei - pana la urma nu conteaza numele lui pentru cei care vorbesc despre el - sta alaturi de Butiglione atunci cand se vorbeste despre cazuri exceptionale legate de Comisia Europeana. Butiglione a fost respins de Parlamentul European pentru viziunile lui extremiste la adresa homosexualilor si a femeilor, care ar trebui sa stea la cratita, dupa parerea politicianului italian. Si fiindca nu a fost agreat de PE, Berlusconi a retras propunerea si l-a trimis pe Frattini in Comisie.

Leonard Orban a pornit cu un hadicap in munca lui la Bruxelles, desi nu merita asta. El este printre oamenii care iti pot vorbi cel mai bine despre UE si care o facea si inainte de a pleca la Bruxelles, intr-un limbaj cu totul accesibil. Doar a fost adjunctul negociatorului -sef cu UE si apoi negociator sef in perioada pre-aderare.

Imi amintesc ca aveam nevoie de niste explicatii si nu aveam numarul lui de mobil. Am sunat la numarul de la cabinetul lui, afisat pe site-ul ministerului. Era la vremea aceea secretar de stat in Ministerul Integrarii Europene. Mi-a raspuns secretara si mi l-a dat la telefon. Nu va imaginati ca e asa usor sa il prinzi la telefon pe un secretar de stat pe care nu il cunosti si nu te cunoaste personal.

Orban a fost printre putinii oameni accesibili si competenti pe UE, pe afaceri europene, care a avut mereu disponibilitatea sa explice lucrurile, in perioada aceea tulbure inainte de aderare, cand toata lumea emitea tot felul de teorii si toti isi dadeau cu parerea cum functioneaza UE si ce sanctiuni ne poate da.

L-am sunat pe actualul comisar si seara la ora 9 sau 10, fara sa imi dau seama ca e asa tarziu, pentru ca mai aparuse ceva si trebuia sa avem o reactie oficiala sau o explicatie, iar el a raspuns la telefon. Am invatat mult din explicatiile lui, marturisesc, si am mers la surse, la tratatele UE, la articolele cautate, la indicatia lui.

Mi se pare nedrept sa fie dat ca exemplu negativ - nu el personal, dar portofoliul pe care il ocupa - si sa ii fie minimalizata munca doar pentru ca guvernul de la Bucuresti a facut tampenia sa trimita la Bruxelles un om necunoscut. Vosganian a fost probabil recompensat pentru umilinta respectiva cu postul de ministru de finante, dar Orban a trebuit sa traga acolo ponoasele pentru greseala Bucurestiului. Prima dintre ele? Alocarea unui portofoliu smuls cu greu din altul. Se vorbea la vremea aceea despre un portofoliu pe migratie, luat din atributiile lui Frattini, dar evident ca dupa balbaiala Bucurestiului o astfel de optiune a fost scoasa din calcul.

Si cand te gandesti ca Meglena Kuneva, comisarul bulgar, a primit protectia consumatorului, portofoliu care a ajutat-o sa se impuna la Bruxelles, in opinia publica.

De aceea spun ca in noua Comisie - care cine stie dupa ce formula va fi constituita, Nisa sau Lisabona - daca vom avea un comisar, Bucurestiul trebuie sa negocieze pentru un portofoliu mai puternic. Surse de la Bruxelles imi spuneau ca Romania are mari sanse sa prinda un portofoliu "cu o componenta financiara". Avem nevoie de un portofoliu "greu", sau cat de greu poate obtine Romania.

Orban este un om super-calificat, un om muncitor si decent si cred ca este nedrept ca a intrat in istoria Comisiei ca detinator al unui portofoliu inventat fortat pentru el. Desi nu trebuie minimalizata munca lui, multi considera ca multilingvismul nu e demn de un portofoliu.

Romania a reusit o noua performanta negativa, a dat-o in bara inca de la prima numire de comisar. Poate ca noul guvern va reusi sa stearga aceasta imagine. Insa imi si imaginez nebunia care va urma si toate speculatiile, variantele si confruntarile intre partidele coalitiei pentru numirea noului comisar european.

Daca as fi in locul lor, l-am mentine pe Orban: e calificat, are deja experienta si, teoretic, este independent politic. Ar fi o buna dovada de democratie si o alegere inteleapta.

Citeste si comenteazapeblogul Menaru.