Cazul Busuioc aduce din nou in discutie decizia Curtii Constitutionale, care a stabilit anul trecut ca suntem in fata unei infractiuni de abuz in serviciu numai daca se incalca legislatie primara, adica legi emise de parlament sau ordonante de urgenta. Altfel spus, cine incalca hotarari de guvern sau regulamente, adica legislatie secundara, nu risca nimic. Pare sa fie exact situatia secretarului general al guvernului, Mihai Busuoic.
Refuzul sefuluil SGG de a contrasemna ordinele primului ministru, astfel ca acestea nu pot fi publicate in Monitorul Oficial si nu pot intra in vigoare, i-a determinat pe multi sa spuna ar trebui sesizati procurorii deoarece Busuoic a comis o fapta penala, un evident abuz in serviciu.
Juristii consultati de HotNews.ro sustin insa ca decizia Curtii Constitutionale numarul 405/ 2016 lucreaza in favoarea lui Busuioc. Astfel, legea 90/ 2001 privind organizarea Guvernului si a ministerelor prevede la articolul 20 ca “Aparatul de lucru al Guvernului este alcatuit din aparatul de lucru al primului-ministru, Secretariatul General al Guvernului, departamente si alte asemenea structuri organizatorice cu atributii specifice stabilite prin hotarare a Guvernului.”
Cu alte cuvinte, daca Busuoic isi incalca atributiile refuzand sa contrasemneze actele emise de premier o face nerespectand o hotarare de guvern, care intra in categoria legislatie secundara. Or, Potrivit deciziei CCR de anul trecut, fapta lui Busuioc nu se mai incadreaza la abuz in serviciu si nu poate fi tras la raspundere penala. Daca Grindeanu schimba un ministru si presedintele Klaus Iohannis il numeste, Busuioc poate sa nu trimita decretul la publicare in Monitorul Oficial si nu risca nimic, deoarece nu se mai incadreaza la abuz in serviciu.
N-ar fi de mirare ca dupa acest episod, sa vedem mutate atributiile demnitarilor din legi in regulamente si hotarari de guvern. In astfel de situatii grave se vad efectele nebanuite ale unei decizii menite sa clarifice situatiile de abuz in serviciu. Pe scurt, cazul Busuioc ne arata ca se pot comite fapte cu consecinte extrem de grave si prin incalcarea legislatiei secundare, dar care nu mai reprezinta infractiuni dupa decizia CCR. Iar aceste fapte nu produc vreun prejudiciu care sa poate fi evaluat in bani, astfel ca introducerea unui prag va complica si mai mult lucrurile.
0
29
