Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

O vizita care redefineste relatiile pe termen lung. Cum poate deveni Republica Moldova un non-subiect in politica romaneasca

de Valentin Naumescu     Contributors.ro
Marţi, 24 februarie 2015, 13:28 Actualitate | Opinii

Valentin Naumescu
Foto: Arhiva personala

Idei şi puncte cheie:

  • Vizita Preşedintelui Iohannis la Chişinău, deşi aparent nespectaculoasă, fără accentele emoţional-ipocrite şi fără stridenţele populist-electorale cu care ne obişnuise fostul preşedinte, va avea consecinţe infinit mai importante, mai adânci şi de mai lungă durată asupra relaţiilor dintre cele două state de limbă română;
  • Unii vor fi dezamăgiţi de aceste consecinţe şi redefiniri, văzându-le drept intrarea într-o etapă „incoloră, inodoră şi insipidă” a relaţiilor bilaterale (nu că până acum n-ar fi fost în realitate la fel, dar cel puţin clişeele reciproce despre „fraţi” şi „relaţii speciale” bălteau din abundenţă în discursurile oficiale, de o parte şi de alta a Prutului), alţii le vor saluta, considerându-le calme, detaşate, lucide şi raţionale;
  • Etosul statului român în relaţia cu Republica Moldova se va schimba, devenind mai franc dar mai riguros, mai puţin teatral dar mai credibil, mai european dar mai puţin angajant, şi mai ales cu o doză de interes pe măsura interesului autorităţilor de la Chişinău pentru România;
  • Readucerea Partidului Comuniştilor, românofob şi anti-occidental, în coaliţia parlamentară majoritară nu poate fi ignorată politic de România, iar Bucureştiul va şti să transmită, sec, profesionist şi atent la cuvinte, mesajul necesar (excepţional comunicatul Ministerului Afacerilor Externe al României după votarea guvernului de la Chişinău, guvern susţinut de PCRM dar care lasă cel mai pro-occidental şi mai pro-românesc partid parlamentar în afara puterii);
  • Nu este exclus ca, pe termen lung, noua politică a României faţă de Republica Moldova (corectă şi tehnică) să fie de fapt mai eficientă decât „proclamaţiile” teatrale ale vechiului regim de la Bucureşti, iar generaţiile de tineri basarabeni care vor intra pe scenă să aibă ocazia să descopere oportunităţile reale ale apropierii de România şi de societatea românească (business, cariere profesionale, educaţie, cultură şi mediul academic, proiecte comune pe zone de interes specific, fructificarea avantajului limbii comune etc.), dincolo de cuvintele mari ale celor care încercau să exploateze, aşa cum s-a văzut recent, imaginare nişe electorale.

*

Aeronava prezidenţială românească va ateriza peste câteva ore la Chişinău, aducându-le moldovenilor de peste Prut o nouă paradigmă politică şi un nou discurs despre relaţiile bilaterale România-Republica Moldova. În prima fază, e posibil ca schimbarea să nu fie observată cu ochiul liber (adică de marele public), cu atât mai mult cu cât inclusiv personajul principal aşteptat să vorbească va spune apăsat că mergem, în principiu, pe o linie de continuitate politică şi strategică, de susţinere a parcursului european al Republicii Moldova, că aşteptăm ca noul guvern să performeze pe calea reformelor autentice, că România va acorda sprijin pe măsura eforturilor reale ale Chişinăului de a transpune în fapte mesajul majoritar pro-european al alegătorilor moldoveni din 30 noiembrie 2014 etc.

Schimbările sunt însă dincolo de primele rânduri ale speech-ului oficial şi de formulele de curtoazie iniţială, şi se vor (re)simţi cu siguranţă în lunile şi anii care vor urma. Un capitol s-a închis şi altul se deschide în relaţia dintre cele două state. Cuvintele vor fi mai puţine iar faptele, performanţele politico-administrative şi realităţile concrete vor conta mai mult. Pentru unii va fi mai bine, pentru alţii nu. Cine va şti să se adapteze rapid, din mers, la noul curs al politicii, la noile aşteptări ale oamenilor, la noile cerinţe şi imperative ale unei regiuni care devine una a opţiunilor clare, puternice şi ferme, va avea de câştigat. Cine va rămâne captiv în compromisuri mediocre va pierde trenul. Şi pentru România, şi pentru Republica Moldova (şi pentru alţii din această zonă) vin vremuri cruciale, care cer seriozitate decizională, determinare şi pricepere, care separă apele pe falia dintre lumi, dar care amestecă înşelător formule consacrate de succes euro-atlantic cu mirajele populiste şi cântecele de sirenă ale Rusiei. Deja liderii Ungariei, Greciei şi Cehiei se clatină pe buza unei prăpastii politice din adâncul căreia se aude cazaciocul, alternând cu acordurile melodramatice chinezeşti.

Acum Chişinăul va trebui să livreze performanţe, nu poveşti, şi mai ales să dovedească dacă şi în ce sens mai are nevoie de România. Preşedintele Iohannis va şti cum să transmită această condiţie liderilor vechi şi noi de peste Prut, politicos şi elegant, desigur cu aerul că „România nu dă lecţii nimănui” iar vecinii pot face ce vor în ţara lor. Există oare şi un risc în această nouă situaţie bilaterală? Da, există riscul ca, neputând sau nefăcând lucrurile aşteptate de Uniunea Europeană (reforme) şi de România (reforme şi asumarea identităţilor comune, cu toate consecinţele care decurg de aici), depărtându-se în mod vizibil de orice dorinţă de a avea un proiect comun cu România iar dezamăgirile ţinându-se lanţ în această relaţie, Republica Moldova să devină în câţiva ani un non-subiect în politica şi societatea românească. Să ajungem să vorbim despre Republica Moldova tot atât şi tot aşa cum vorbim despre Bulgaria sau Serbia, de exemplu, că despre Ucraina oricum vom vorbi mai mult. Există riscul (sau poate şansa, speră unii?) ca tema „Republica Moldova” să se închidă treptat şi discret şi să dispară de pe agenda românească.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro




























Astra Film Festival 2017

VIDEO INTERVIU ​Hanka Kastelicova, producator executiv HBO Europe: Timpul mediu de productie pentru un film documentar HBO este de patru ani, dar am avut si cazuri in care totul s-a intins pe o perioada de 10-14 ani

Hanka Kastelicova, producator executiv HBO Europe, discuta in cadrul unui interviu despre implicarea HBO in productia de filme documentare si numarul mic de cinematografe din Romania: "De exemplu, filmul Lumea Vazuta de Ion B., regizat de Alexandru Nanau, a primit un premiu Emmy. Am continuat cu Alexandru si am produs filmul Toto si surorile lui, film care a fost nominalizat la Premiile Academiei Europene de Film, echivalentul Oscarului european".
  • Intra in articol pentru a citi principalele declaratii ale lui Hanka Kastelicova

1399 vizualizari






Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi