Veto-ul neasteptat exprimat oficial de guvernul Frantei impotriva intrarii Romaniei in Schengen lasa loc unor concluzii mai degraba negre pentru Romania, dar si pentru Europa. Decizia arata neincrederea vechii Europe intr-o tara care poarta stigmatul coruptiei. Dar si ipocrizia unei Frante care-si asuma multiculturalismul doar la nivel declarativ si unde discursul radical se face tot mai des auzit. Incapacitatea Romaniei de a gestiona problema romilor si fragilitatea legaturilor "de singe" in politica europeana obliga acum Romania sa gaseasca solutii pentru integrarea romilor. De aceea, o discutie despre cote la angajare in administratia publica ar trebui sa nu mai fie un tabu.
Neincrederea in Romania
In mod oficial, guvernul francez isi explica veto-ul prin neindeplinirea de catre Romania a "tuturor conditiilor" cerute de Bruxelles, iar tentatia conectarii temelor Schengen si MCV e mare pentru statele care au o neincredere "cronica" in eficacitatea luptei anticoruptie (Olanda, Germania, Finlanda etc).
Ultimul raport MCV, din februarie 2013, a alimentat neincrederea guvernelor din aceste tari in eforturile Romaniei de a-si securiza granitele. De la acel moment nu au mai aparut multe noutati, iar destructurarea retelelor corupte din vami ori politie a incetat.
Viitorul raport pe MCV, asteptat la finalul anului, ar putea intari perceptia statelor care se opun intrarii Romaniei si Bulgariei in Schengen, daca luam in calcul atacurile la adresa ANI lansate de politicieni, viitorul vot din Parlament pentru Varujan Vosganian, pastrarea in Guvern a ministrilor cu dosare penale etc.
Discursul radicalizat in Europa
Socialistii francezi, veniti la putere pe un discurs care respingea solutia Sarkozy in chestiunea romilor, au cedat in fata presiunii puse de celelalte partide (dreapta lui Sarkozy, dreapta radicala a lui Marine Le Pen si stinga radicala) pe tema incompatibilitatii romilor cu stilul francez de viata. Socialistii si-au modificat pozitia cu 180 de grade si au preluat linia Sarkozy dupa ce discursul radical si-a facut loc in mainstream-ul politic.
O miscare similara s-a produs in ultimii ani si in Marea Britanie, unde extremistii din UKIP au ridicat atit de mult "stacheta" pretentiilor fata de imigranti, incit conservatorii premierului Cameron au inceput sa adopte pozitii similare, de teama sa nu piarda electorat.
Revenind la Franta, presiunea vine si "de la firul ierbii", din comunitatile unde au aparut taberele de romi. Comunitatile le cer politicienilor sa rezolve aceasta problema siciitoare, iar politicienii local pun presiune pe colegii de la virful partidelor. Iar in Franta se apropie alegerile municipale din martie 2014. Si cum si in Franta politicienii sint sensibili la cerintele electoratului, iata ca problema romilor a reaparut in mainstream, desi socialistii promisesera in campania din 2012 ca vor gasi o altfel de rezolvare decit cea propusa de Sarkozy.
Nu trebuie ignorata nici comoditatea politicienilor: asa cum explica Le Point intr-o excelenta analiza dedicata fenomenului, e mai simplu pentru socialistii (aflati in declin din cauza prestatiei presedintelui Hollande) sa foloseasca tema romilor in campania electorala decit teme precum bugetul sau datoria publica. Suna cunoscut, nu?
Ipocrizia Frantei
"Atunci cind taberele insalubre sint demantelate, trebuie propuse solutii alternative. Nu putem accepta ca familii intregi sa fie vinate si gonite dintr-un loc in altul", spunea socialistul Francois Hollande in campania pentru prezidentiale din 2012. In vara lui 2013, premierul Ayrault promitea Romaniei sprijin pentru aderarea partiala in Schengen la finalul acestui an, semn ca nu avea o problema presanta cu romii.
Iata insa ca Hollande si guvernul sau au schimbat complet registrul, spre surprinderea Europei si, mai ales, a Romaniei si Bulgariei. Romii au devenit brusc o problema odata cu apropierea de alegerile municipale.
Socialistii s-au transformat din prietenii imigrantilor in adversarii lor. Multiculturalismul a murit si-n Franta, chiar daca ipocrizia ii impiedica pe francezi s-o recunoasca franc, asa cum a facut-o mult mai pragmatica Angela Merkel. Numarul romilor expulzati sub Hollande e mai mare decit al celor expulzati sub Sarkozy.
Iar lectiile date Romaniei ani la rindul de Occident despre cum sa-si integreze minoritatile devin ridicole prin acceptarea faptului ca Occidentul insusi (sau parti insemnate ale vechii Europe) nu vrea sau e incapabil sa integreze minoritatea romilor.
Problema reala a romilor in Romania
Toate cauzele de mai sus nu scuza cu nimic esecul administratiei romane de a rezolva problema romilor. Sute de milioane de lei din fonduri nationale si sute de milioane de euro din fonduri europene au fost cheltuiti cu rezultate minime, atunci cind nu au fost de-a dreptul furati prin scheme din care fac parte autoritati publice, ONG-uri ori consultanti.
A venit momentul ca toata clasa politica sa ia in calcul problema integrarii reale a romilor. E o sarcina incredibil de complicata, avind in vedere problemele de discriminare, caracteristicile socio-demografice ale etniei, lipsa endemica de educatie etc. Un capat de solutie a fost gasit in urma cu citiva ani: locuri garantate pentru romi in invatamint.
E posibil sa ne gindim la cote de angajati rezervate romilor in administratia locala si centrala, asa cum s-a intimplat in SUA cu afro-americanii? E pregatita Romania de o asemenea discutie? Cred ca doar oferindu-le romilor o perspectiva reala de angajare si de trai decent pot fi atrasi spre educatie, conditie sine qua non a integrarii reale.
Evident ca mai exista multe alte idei despre cum pot fi integratii romii. E momentul ca tabuurile pe aceasta tema sa cada, altfel Romania va suferi constant in relatii cu partenerii europeni din cauza lipsei de solutii pentru aceasta problema cronicizata.
Lovitura politica pentru socialistul Ponta
Victor Ponta insusi a suferit o lovitura politica puternica in urma deciziei guvernului socialist de la Paris. Ponta s-a laudat constant cu apartenenta sa la marea familie a socialistilor europeni, s-a afisat cu Hollande si Ayrault de cite ori a avut ocazia. Aceasta schimbare de atitudine a Frantei nu poate fi privita de Bucuresti altfel decit ca o tradare, mai ales ca in urma cu trei luni premierul Ayrault promisese sprijin ferm pentru intrarea Romaniei in Schengen.
Va conta aceasta tradare in relatiile bilaterale? Evident ca da, pentru ca e greu de inghitit un asemenea gest. Care vor fi consecintele? Greu de estimat, dar va trebui sa fim atenti la marile licitatii, poate si la o eventuala decizie de a amina vinzarea de terenuri agricole catre cetatenii straini.
Lovitura primita de Ponta e cu atit mai dura cu cit el nu mai poate vorbi despre o decizie politica luata de un adversar din dreapta europeana, asa cum era Sarkozy. E greu sa gaseasca o explicatie fara sa atace guvernul socialist francez, adica "rudele" sale politice europene.
Iar decizia Frantei si asteptata racire a relatiilor cu Parisul l-ar lasa pe premier fara un sprijin important in Europa, adica exact acolo unde Ponta, PSD si USL au mare nevoie sa convinga partenerii de "bonitatea" lor politica, de atasamentul fata de valorile europene.
4
15
