Coaliţia aflată la guvernare a aprobat acum două săptămâni elementele de bază ale reformei sistemului electoral. Astfel se va reduce numărul deputaţilor, iar alegerea deputaţilor va avea loc în cadrul unui sistem care îmbină avantajele votului uninominal cu exigenţele proporţionalităţii, și trebuie amintit un alt lucru foarte important, că în cazul alegerii senatorilor, sistemul electoral român preia sistemul electoral din Statele Unite ale Americii. În privinţa sistemului de alegere al membrilor Camerei Deputaţilor au existat numeroase dispute, însă pe marginea alegerii membrilor Senatului au existat mai ales critici negative in presă, deşi justificarea modificării este includerea în sistemul de vot al unui mecanism, care indiferent de dimensiunea judeţului şi numărul locuitorilor, oferă un sistem compensatoriu pentru impunerea intereselor mediului rural, care este din ce în ce mai dezavantajată din cauza scăderii semnificative a populaţiei şi a declinului economic din mediul rural.
Sunt convins, că această modificare este în interesul tuturor şi sistemul va fi capabil să reducă efectul de absorbţie impus de către oraşele mari, de capitală în defavoarea zonelor rurale, ceea ce înseamnă o continuă atragere a populaţiei, a resurselor şi a oportunităţilor dinspre periferii spre centru. În calitatea mea de politician maghiar din Transilvania pot afirma că schimbarea sistemului electoral pentru alegerea Senatului este o discrimanare poyitivă față de provincie, care serveşte repoziţionarea zonelor rurale dezavantajate din punctul de vedere al impunerii intereselor față de capitală sau zonele metropolitane a marilor orașe. Sistemul constituțional din America de sute de ani este capabil de reînnoire, este capabil de gestionarea crizelor, astfel nu văd nici un fel de tragedie dacă ne orientăm în această direcţie, în special luând în considerare faptul că în ultimii ani ne-am orientat de la o democraţie parlamentară spre republica semi-prezidenţială, fără modificarea constituţiei.
Însă prin prezenta nu vreau să mă ocup de aceste probleme, ci în conformitate cu titlul de mai sus, aş atrage atenţia asupra faptului că modificările aprobate de coaliţie soluţionează doar în parte şi doar în linii mari disputele publice legate de sistemul electoral. În opinia mea este şi mai important modul în care acest sistem funcţionează în practică, în ce măsură este capabil să reflecte voinţa reală a alegătorilor. Dacă voturile pot fi cumpărate cu pui congelaţi sau zahăr, făină oferită din camioane în găleţi, atunci chiar şi într-un sistem foarte democratic şi perfect, piere esenţa problemei, piere democraţia. Cunoaştem cu toţii problemele existente şi totuşi nu se ia nici o măsură. De accea, în cele ce urmează voi trata trei probleme, pe care le consider fenomene negative, cum ar fi: reglementarea hilară a finanţări campaniilor electorale, turismul electoral şi mita electorală.
Aş începe cu ultima, deoarece acest aspect este reglementat corespunyător de legislaţia în vigoare, fiind însă probleme cu aplicarea legii. Consider că este inutil să arătăm cu degetul spre organele de cercetare penală, deoarece în această privinţă este necesar ca întreaga societate românească să-şi declare refuzul și trebuie să convingă persoanele care participă la acest fenomen că cel care îşi vinde votul pentru un pui congelat sau câteva kilograme de zahăr, poate fi sigur că în perioada mandatului de patru ani va avea de pierdut de sute de ori mai mult. Nu cred, că toți cei, care primesc aceste daruri otrăvite ale patidelor, sunt nevoiași, și nu au ce mănca. Aici este necesară o schimbare de mentalitate, trebuie inițiate campanii publicitare serioase. Elita politică trebuie să ia atitutide față de aceste fenomene, că până la urmă aceaste fenomene au repercuriuni pe întrega a elită politică.
Finanţarea campaniilor electorale este strâns legată de mita electorală. În această privinţă, înţelegând trebuie să constatăm în primul rând, că în această privintă România are o lege clară, uşor de înţeles şi care poate fi impusă cu uşurinţă, Legea nr. 334/2006. Problema rezidă în detalii şi în unele reglementări, care pot fi încălcate fără sancționare. Problema este, că legea nu reglementează în mod corespunzător practica yilelor noastre, când campaniile electorale nu sunt suportate de către partidele politice, de candidaţi, ci de aşa numitele firme prietenești, fundaţii şi organisme mass-media aliate. Acest lucru poate avea mai multe forme, și nu este sancționată de legislaţia în vigoare. Acum, nimic nu interzice ca o agenţie publicitară să ofere un spaţiu de publicitate la preţul de 5 euro/mp unui candidat şi la preţul de 500 euro/mp unui alt candidat. Un alt aspect important este că nicăieri nu este evidenţiat şi reglementat preţul sau contraprestaţiile pentru care un post de radio, televiziune sau o revistă oferă serviciile de publicitate. În această privinţă este necesar un sistem transparent, care exclude sau cel puţin face posibilă sancţionarea faptului ca actorii din mass-media sprijină preferențial campania unui anumit candidat. Este necesar să se asigure condiţii egale pentru toți. În această privinţă există reguli foarte concrete în ţările din vest, ar fi timpul să preluăm aceste reglementări.
Însă, lacunele, problemele de mai sus sunt nesemnificative în comparaţie cu fenomenul turismului electoral. Nu ştim, nu putem cunoaşte datele exacte legate de acest fenomen la alegerile anterioare, însă chiar şi cele mai precaute estimări îl stabilesc la un procent de 5% la nivel naţional, procentaj care poate fi decisivă in cayul alegerilor parlamentare, sau prezidențiale. Într-un stat membru al Uniunii Europene cum este România, care are la îndemână sisteme informatice şi de evidenţă, acest lucru nu poate fi permis. Este nevoie doar de voinţă politică şi modificări legislative pentru stoparea acestui fenomen. Ar fi bine, ca în ziua alegerilor poliţia să nu fie nevoită să verifice autobuzele care circulă pe drumurile publice, ci să se ocupe de menţinerea ordinii publice.
În opinia mea, un sistem de evidenţă al alegătorilor, documentat şi actualizat, bine pusă la punct, ar putea limita acest fenomen dăunător prin faptul că ar impune cetăţenilor cu drept de vot, care nu vor să voteze în localitatea de domiciliu, obligaţia de a se înregistra pe lista localităţii de reşedinţă, concomitent cu ştergerea înregistrării de pe lista din localitatea de domiciliu, cu o zi, două înainte de alegeri. Fiind vorba de numai câteva sute de mii de persoane, nu ar impune un volum de muncă excesiv în sarcina primăriilor şi atunci nu ar exista situaţii în care de exemplu într-un sat din judeţul Dolj apar din senin trei autobuze pline cu oameni din judeţul Prahova. Nimeni nu are nevoie de astfel de situaţii, în special datorită faptului că adeseori auzim din partea liderilor de partid că am fost învinşi la alegeri deoarece ai lor au furat cu mai multă iscusință, decât noi. Listele electorale trebuie bine pusă la punct și în țară și în strănătate.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
