Asculta Jurnalul de Mediu Radio France Internationale - HotNews.ro
Descarca fisierul audio in format MP3
Mai putine animale utilizate în experimente stiintifice
Utilizarea animalelor în experimente stiintifice ar putea fi redusă în curând, prin noua legislatie votată de Parlamentul European, care încearcă să stabilească o balantă între reglementarea bunăstării animalelor si cercetarea stiintifică privind diferitele maladii.
Statele membre au la dispozitie doi ani pentru a lua măsurile necesare pentru îndeplinirea cerintelor noilor reglementări. Acestea vizează reducerea, din motive etice, a numărului de animale utilizate în scopuri stiintifice, fără însă a pune obstacole cercetării.
Utilizarea animalelor pentru experimente stiintifice este permisă pentru cercetarea de bază si pentru cercetarea, de exemplu, a bolilor la oameni, animale sau plante, pentru testarea medicamentelor sau pentru cercetare în scopul conservării speciilor.
Au fost de asemenea introduse clauze de salvgardare care permit guvernelor nationale să aplice derogări de la prevederile speciale ale acestei legislatii si să reactioneze la situatii de urgentă, dar numai din motive justificabile stiintific si după ce vor fi informat Comisia.
Noile reglementări introduc clasificarea procedurilor în functie de nivelul de durere indus animalelor în timpul testelor („fără recuperare", „superficiale", „moderate" sau „severe"), conform unui amendament aprobat de Parlament în primă lectură, în cadrul procedurii de codecizie.
Pentru a evita suferinte repetate ale animalelor, Comisia a propus ca reutilizarea acestora poate fi permisă numai dacă severitatea efectivă a procedurilor anterioare a fost „superficială" sau „moderată". Deputatii s-au temut că aplicarea unor criterii prea stricte ar determina cresterea numărului de animale utilizate în diverse experimente, ceea ce ar fi dus la esecul obiectivului.
ONG-urile cer respectarea rezolutiei privind interzicerea cianurilor
Peste 100 de ONG-uri solicita comisarului european pentru Mediu, Janes Potocnik, sa ia masuri in conformitate cu recomandarea Parlamentului European (PE) de a interzice cianurile in minerit.
Potrivit reprezentantilor asociatiei Alburnus Maior, solicitarea, transmisa printr-o scrisoare deschisa adresata lui Potocnik, vine ca urmare a opozitiei comisarului UE in respectarea rezolutiei Parlamentului European.
In 5 mai 2010, PE a votat pentru o interdictie totala privind utilizarea de cianura in minerit in Uniunea Europeana pana in 2011. Rezolutia indeamna la dezvoltarea si aplicarea de tehnologii de exploatare sigure si, in special, fara cianura. Totodata, cere Comisiei si statelor membre "sa nu sprijine, direct sau indirect, nici un proiect de exploatare miniera din UE care implica tehnologie cu cianura, pana cand interdictia totala va fi aplicabila si sa nu sprijine astfel de proiecte in tari din afara spatiului UE".
Potrivit documentului transmis de ONG-uri, Janes Potocnik "apara interesele industriei miniere de metale pretioase, respingand procedura de implementare a rezolutiei si semnalele din partea societatii civile".
Dintre ONG-urile semnatare, zece sunt din Romania iar restul din Grecia, Macedonia, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Ungaria, Germania, Suedia, Marea Britanie si Danemarca. De asemenea, printre semnatari sunt asociatii de pe alte continente, din Argentina, Peru, SUA, precum si Greenpeace Africa, care sustin ca tarile lor ar putea beneficia de pe urma interdictiei cianurii in minerit din UE.
Germania amana inchiderea centraleleor nucleare
Coalitia de centru-dreapta de la Berlin a convenit, recent, sa prelungeasca durata de functionare a celor 17 centrale nucleare germane cu, in medie, 12 ani, principalul argument invocat fiind nevoia unei alternative functionale pana cand sursele nepoluante si regenerative vor avea puterea sa acopere intregul necesar al Germaniei.
Decizia a fost deja atacata de catre activistii ecologisti sau de cei care se opun energiei nucleare, care au pichetat cladirea in care se desfasurau negocierile politice. Si opozitia politica, formata din social-democrati si ecologisti, a anuntat ca va contesta decizia la Curtea Constitutionala.
In prezent, 23% din necesarul energetic al Germaniei provine din cele 17 centrale atomice. In schimbul compromisului avansat de catre putere, din castigurile de miliarde de euro pe care le vor obtine de pe urma functionarii prelungite, companiile care detin centrale nucleare vor contribui la bugetul public cu 2,3 miliarde de euro pe an la care se adauga cate 9 euro pe megawatt de origine atomica alocat dezvoltarii surselor alternative.
Conform unui raport al organizatiei Greenpeace, la aproape un deceniu de la atentatele din 11 septembrie 2001, centralele nucleare continua sa functioneze la standarde scazute de securitate anti-terorista.
