Oamenii singuratici tind sa foloseasca mai frecvent retelele de socializare si sa devina mai duri si defensivi in viata de zi cu zi, deoarece singuratatea activeaza anumite zone ale creierului ce sunt responsabile pentru autoaparare, constata un nou studiu. Aceasta ar putea explica de ce oamenii singuratici sunt adesea marginalizati, sunt de parere autorii studiului, publicat in jurnalul de specialitate "Cortex", scrie spring.org.uk.
Citeste si:
- VIDEO Sindromul impostorului: de ce unele persoane se saboteaza singure?
- VIDEO Ce invatam din sentimentul de mila fata de propria persoana
- Ce este singuratatea cronica, cum se manifesta si cum poate fi vindecata?
"Am identificat un model comportamental ce ii face pe oamenii singuri sa apeleze la retelele de socializare. Adesea, astfel de oameni au putini prieteni, iar izolarea lor ii face sa isi piarda si cele cateva legaturi sociale pe care le mai au. Acest comportament arata cat de fragila este structura noastra sociala, ce se poate destrama incepand de la margini catre centru, precum un pulover crosetat," declara profesorul John Cacioppo, specialist pe tema singuratatii, intr-un interviu pe tema marginalizarii oamenilor singuratici, conform sursei citate.
Noul studiu, realziat de profesorul Cacioppo si colegii sai, compara structura cerebrala a oamenilor singuri cu cea a oamenilor sociabili.
Participantilor la studiu le-a fost analizata activitatea cerebrala prin intermediul testelor EEG, timp in care le-au fost prezentate o serie de cuvinte ce reprezentau caracteristici ale vietii in societate.
Cercetatorii au observat ca persoanele singuratice au identificat mult mai rapid cuvintele legate de amenintarea sociala - precum "ostilitate" - prin comparatie cu persoanele sociabile.
Mai mult decat atat, oamenii singuratici cautau sa identifice cuvinte cu o conotatie negativa, sunt de parere cercetatorii.
Acest comportament ar putea fi determinat de un mecanism de autoaparare mostenit genetic, care insoteste instinctul de supravietuire:
"Pestii care se afla la marginea grupului sunt mai predispusi atacului animalelor de prada, nu pentru ca acestia sunt mai lenti sau mai slabi, ci pentru ca se afla la marginea perimetrului social. Ca rezultat, pestii au evoluat spre a inota in mijlocul grupului atunci cand un predator este in apropiere," declara John Cacioppo.
De aceea, "pozitionarea noastra in afara perimetrului social nu este doar un motiv de tristete, ci si un factor ce ne pune in pericol sanatatea. Cercetarile efectuate anterior arata care sunt efectele izolarii sociale asupra sanatatii creierului, precum si asupra intregului organism, sugerand ca insingurarea este o metoda de autoconservare ce creste vigilenta in raport cu amenintarile venite din sfera sociala," adauga autorul studiului.
