Iata ce crede Sydney J. Freedberg Jr. despre razboiul din Libia:
* Libia este alcatuita, in esenta, dintr-o serie de orase insirate de-a lungul autostrăzii aflate pe coastă, flancata pe de o parte de deşert şi de cealaltă parte de mare. Este importanta blocarea armamentului destinat regimului Gaddafi, insa si mai importanta este securizarea flancului dinspre mare al rebelilor. Se impiedica astfel ca navele de razboi ale lui Gaddafi sa bombardeze orasele rebele sau, si mai rau, sa taie aprovizionarea cu alimente a localitatii Benghazi, lucru care ar provoca o criza umanitara - asa cum se intrampla deja in alte orase controlate de rebeli si asediate de catre fortele regimului.
* Libia ofera doar doua procente din petrolul mondial. Este suficient pentru ca razboiul civil de-acolo sa provoace ingrijorare pe pietele mondiale, insa nu e suficient sa ispiteasca o superputere pentru a invada o tara. Statele Unite singure produc de cinci ori mai mult petrol! Daca am fi fost disperati pentru inca 1.79 milioane de barili de petrol pe zi, puteam pur si simplu sa relaxam standardele de mediu si sa permitem mai multe forari in apropierea coastelor, in propriile noastre ape. Aici, companiile americane ar obtine un profit de 100% si n-ar mai exista nevoia unor actiuni militare riscante.
Chiar daca, pentru anumite motive, liderii nostri ar fi fost atat de nesabuiti sa-si doreasca sa declanseze razboiul pentru petrolul libian, opinia publica cu greu i-ar sustine, mai ales dupa experienta noastra mizerabila din Irak (care, apropo, are cu 34% mai mult petrol decat Libia), iar consecintele in urmatoarele alegeri ar fi serioase.
* Acesta nu este "doar un razboi pentru petrol". As spune ca Statele Unite sunt motivate de patru lucruri, in urmatoarea ordine a importantei:
1) Prevenirea unei crize umanitare, provocata nu doar de atacurile de artilerie si cu lunetisti (realizate la intamplare in zone intens populate) sau de foametea din orasele rebele asediate, dar, mai ales, din epurarile sangeroase care ar urma inevitabil victoriei lui Gaddafi.
2) Eliminarea instabilitatii intr-o tara araba importanta, mai ales in contextul in care doi dintre vecinii sai majori - Tunisia si Egipt - traverseaza o tranzitie delicata spre democratie.
3) Inlocuirea unui tiran recunoscut ca nestatornic si anti-Occidental cu ceea ce speram sa fie un regim mult mai prietenos, pe care te poti baza si mult mai democratic.
4) Stoparea instabilitatii pe pietele de petrol mondiale. Din punctul de vedere al presedintelui Barack Obama, este mai putin important cine profita de pe urma petrolului din Libia. Important e ca preturile in crestere ale petrolului sa nu ameninte redresarea economiei globale si sa nu aiba efecte la pompele de benzina pentru alegatorii americani.
* Intelegeti acum de ce Statele Unite intervin doar in Libia si nu in Bahrain sau Yemen? In niciuna dintre aceste doua tari, situatia nu a degenerat intr-un razboi civil care sa ameninte cu provocarea unei crize umanitare (motivul nostru numarul 1 pentru a interveni in Libia) sau a instabilitatii regionale (motivul numarul doi). In niciuna dintre aceste tari, conducatorul actual nu este anti-american iar oponentii sai pro-americani (motivul numarul 3).
Intr-adevar, incercam sa folosim relatiile noastre de durata cu acesti lideri pentru a-i indemna sa nu comita atrocitati. Cu toate acestea, situatia din Yemen ar putea foarte bine sa se deterioreze, dar, pana in prezent, nu cere o interventie.
* Gaddafi este ridicol de comic. Fie delireaza, fie minte, fie le face pe amandoua - ca de obicei. Al Qaeda si ramurile sale diferite n-au avut niciodata putere in Libia.
Dupa 10 ani de eforturi contrateroriste viguroase din partea Americii si a aliatilor sai, Al Qaeda este astazi un jucator secundar, chiar si in regiunile sale de origine, In Afghanistan si Pakistan. Este un jucator de mana a treia in alte tari unde are o prezenta semnificativa, asa cum este Yemen. Iar in locuri precum Libia, organizatia este o forta slaba.
Al Qaeda nu are nici soldatii inarmati necesari, nici sprijinul popular pentru a conduce o revolutie populara. Iar ceea ce se intampla astazi in Libia este in mod precis o revolutie populara.
In plus, exista de asemenea elemente de rivalitate regionala intre Tripolitania vestica, controlata de regim, si regiunea rebela estica Cyrenaica.
* Stim ca in fortele rebele exista si elemente teroriste. Publicatia britanica The Telegraph a relatat deja ca in randurile rebelilor se afla cateva zeci de luptatori suspectati de legatura cu Al Qaeda. Sunt insa convins ca sunt mult mai multi rebeli decat cei avand legaturi cu Al Qaeda.
Si ce-i cu asta? Suntem cu adevarat amenintati de doua duzini de oameni? Chiar daca cei de la Telegraph au descoperit, sa zicem, 10% dintre teroristi, ei sunt doat cateva sute in randul miilor de luptatori rebeli.
In plus, elementele pro-occidentale sunt puternice, daca nu chiar dominante, in conducerea rebelilor, astfel incat Al Qaeda cu greu se poate astepta la un sprijin mai mare.
Tulburarile dintr-o tara musulmana ofera intotdeauna Al Qaeda o oportunitate, dar cred ca este mult mai probabil ca oricine va castiga - rebelii sau regimul -, guvernul libian va urmari toate elemente din Al Qaeda dupa ce razboiul civil se va termina si-i va elimina, atat pentru a inlatura o amenintare pentru autoritatea statului, dar si pentru a obtine sprijinul Vestului.
* Daca rebelii castiga, ne putem astepta la o tranzitie dezorganizata, turbulenta, dar plina de promisiuni spre un nou guvern ce va avea, cel putin, cateva elemente de democratie. In cel mai rau caz, elementele pro-democratice nu vor reusi sa mentina ordinea, iar armata va organiza o lovitura de stat - dar cel putin noul dictator va fi sanatos la minte, spre deosebire de Gaddafi. In cel mai bun caz, Libia va traversa o tranzitie lenta si neuniforma spre democratie. In ambele cazuri, noul guvern va fi mult mai pro-occidental decat Gaddafi.
* Daca Muammar Gaddafi castiga, atunci fortele sale de securitate vor azvarli in inchisoare sau pur si simplu vor macelari orice fost rebel si pe cei asociati cu acestia, inclusiv sotiile si copiii lor (promisiunile lui Gaddafi despre amnistie sunt fara valoare). Orice forta pro-democratie din Libia va fi eliminata, iar pespectiva unui progres real va fi aruncata in urma cu o generatie. Pe scena internationala, Gaddafi va abandona eforturile sale recente de a se impaca cu Occidentul si va deveni mai agresiv si mai haotic decat a fost vreodata.
* Criza libiana afecteaza deja preturile mondiale la petrol. Impactul este insa marginal. Aceasta e o perioada in care economia globala isi permite cu greu orice majorare a preturilor la petrol, dar, pana in prezent, impactul razboiului libian este un lucru pe care-l putem suporta.



















Numai ca Franta, precum Italia, se temea de o criza umanitara care ar fi aruncat in Europa sute de mii de refugiati africani si arabi. Ceea ce era o catastrofa pt actualul guvern francez, Sarkozy urmand sa incerce realegerea in 2012. Ori in Franta, opinia publica a devenit extrem de ostila imigrantilor arabo-musulmani si incepe fatis sa voteze cu Frontul National (in toate sondajele, Marine Le Pen il elimina pe Sarkozy din primul tur !).
Asa ca desi Germania s-a opus, ca si Romania, Sarkozy a reusit sa il convinga pe Obama (un presedinte extrem de slab si indecis, incapabil sa faca politica externa la nivel strategic) sa trimita nave si avioane in Libia.
Libia e o cantitate neglijabila de petrol, efectiv USA produce mai mult decat Libia. Insa acolo sunt 700.000 de africani care munceau pt libieni si care riscau sa urce in barci spre Europa si asta de fapt e prima motivatie a aliantei europene Franta-UK, stoparea imigratiei din tarile arabe si africane.
Bahreinul e minuscul, iar retardatii mestecatori de quat din Yemen nu intereseaza pe nimeni in afara de sauditi.
Argumentul prostesc 'da vina e americani care vrea betrol' e unul imbecil tipic pentru gradul scazut de inteligenta si cultura al celor care n-au nici un fel de alternativa viabila pt umanitate ci se multumesc doar sa injure, atat.
Este mai umanitar sa arunci cu bombe de sute de milioane de dolari decat sa patrulezi niste ape teritoriale italiene? Doar vin cu barci cumparate de la pescari, nu cu submarine, desteptule.
Si lumineaza-ne ce vezi tu umanitar in a folosi DU bombs? DU = Depleted Uranium.
Ciudat ca dezmintirea acestui "zvon" din partea oficialilor a facut referire la DU Bullets.
Unde drq sa se intoarca aia...la bombardamentele din Libia sau sa mearga spre Italia si sa ceara azil politic?
Mai gandeste-te inainte sa pui un comentariu de genul celui de mai sus.
Pui in aceeasi ipoteza atat "bombardamentele din Libia" cat si securizarea granitei UE prin sporirea controlului apelor teritoriale, cand una este alternativa celeilalte.
Vorbesti doar ca sa te auzi. Asistenza medicala si repatrierea sunt solutii mai corecte si care incid mai putin in buzunarul contribuabilului decat razboiul.
in mai multe rânduri, dar cele mai multe sacrificii le-a facut in primul si in al doilea razboi mondial. da un search pe google cu "Normandy American Cemetery".
Cu al doile te las pe tine sa ghicesti.Dupa o intalnire a unui oficial Englez cu Stalin acesta declara.,
Cu un asemenea ,,om,, Rusia era imposibil sa piarda razboiul.Toata Europa era sub cizma sovieticiilor iar America ar fi ramas cu buza sparta. Sfera de influenta canci.Yankeii ar fi fost izolati in continentul lor.
dupa ce vei intelege logica simpla a gramaticii limbii române, vei fi indreptatit sa cauti o logica (si o interpretare pertinenta) si in fapte istorice cu mult mai complexe decât gramatica limbii noastre.
pâna atunci, da-ti cu parerea doar in privinta sandalei.
U.Eco are o idee simpatica in Pendulul lui Foucault: mereu trebuie sa existe un plan, un secret, o conspiratie. lucrurile nu pot fi simple. nu-i asa?
Oferta de petrol creste exponential in functie de pret.
Cererea de petrol scade exponential in functie de pret.
Intrepatrunderea dintre cele doua curbe exponentiale, una ascendenta cealalta descendenta, reprezinta pretul.
Din 1900 pana in 2008 cand pretul crestea prea mult, lumea crerstea productia si pretul ramanea relativ stabil. Sistemul de curbe exponenetiale evolua paralel pe abscisa pretul ajungand sa se mentina constant.
Acum insa curba exponentiala a ofertei nu se mai poate misca spre x (pe abscisa) Prin urmare o usoara crestere a cererii va determina o crestere mare a pretului. S-a calculat ca o crestere cu 4 % a cererii neacoperita de oferta determina o crestere a pretului cu 400%. In aceste conditii inchipuiti-va cat de mult inseamna sa scazi 2% din productia globala de petrol. 2% din productia globala - productia Libiei inseamna enorm.
2. "Vantul democratizarii" este initiat de SUA si convine foarte mult SUA. Daca s-ar fi oprit in Libia nu si-ar fi atins adevarata tinta : Arabia Saudita.
Deci emirul Bahreinului isi poate macelari in voie supusii shiitzi pentru ca e pro-american (flota USA din Golf acolo e "gazduita"). Binecunoscutul "umanism" al actualului establishment USA de la atacarea Afganistanului incoace.
Cum este posibil asa ceva....pai incerc sa va explic:
Profitand de imaginea negatiava pe care i-a facut-o presa colonelului Moammar Gadaffi guvernul american a impus votarea unei rezolutii in consiliul de securitate ONU, rezolutie care servea direct interesele americane in zona dar care aduce grave prejudicii guvernului francez si celui italian.
Prima rezolutie onu (26 februarie) votata presupunea embargo pe importurile de arme de catre statul libian , si un lucru foarte important blocarea conturilor familiei Gadafi si ale autoritatilor libiene.
1. Cine avea de castigat din aceasta? evident America. familia Gadaffi avea importante rezerve de bani in bancile americane si simpla retragere a acestora putea subrezi sistemul financiar american care se confrunta cu reale probleme: "Statele Unite au inghetat 30 miliarde de dolari din activele controlate de liderul libian Moammar Gadaffi si de familia sa, in ceea ce administratia Obama afirma ca este cea mai mare captura de fonduri straine din istoria Americii".
2. Cine avea de pierdut? , evident statul francez si cel italian (pentru franta 13% , pentru italia 30% si pentru spania 10% din importurile de titei provin din libia) Aceste state sunt principalii beneficiari ai gazului si petrolului Libian , si furnizori de arme pentru Libia . Mai direct spus , daca Franta,respectiv Italia nu mai pot livra arme (pentru care stabilesc unilateral pretul) in schimbul petrolului ar insemna ca trebuie sa faca rost de valuta (dolari) pentru a se putea aproviziona cu titei. Cu totii stim ca petrolul se vinde in dolari si nu in euro asa ca in acest moment scorul ar fi fost 2-0 pentru America. In asemenea situatie Franta , Italia si Spania si-au vazut lezate in mod direct interesele in zona(guvernul de la Paris nu mai poate lua petrol in schimbul armamentului uzat, adica gratis, ba mai mult
http://www.lewrockwell.com/orig11/scott-pd9.1.1.html
gadafi voia sa faca un transfer direct din incasarile din petrol catre populatie. O treaba de genul asta este suparatoare pt restul lumii.
gadafi era suparat ca petrolul a scazut la $70 si dorea prin cele de mai sus (cei 2% i-ar fi permis) sa controleze pretul. In momentul de fata s-a profitat de scaderea cereri datorita cutremurului din Japonia pt a ataca Libia. Daca razboiul se prelungeste si Japonia incepe sa-si urevina vom asista la $200 pe baril.
ei stiu ca va fi sanatos la minte de pe acuma :))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) buna duma :))))))