​Referendumul de independenta desfasurat la sfarsitul saptamanii trecute in Catalonia, nerecunoscut de Madrid si marcat de grave violente, a readus in atentie dependenta economica si sociala dintre regiunea autonoma si restul tarii, dependenta intarita de calitatea Spaniei de tara membra UE. Discursul nationalist al autoritatilor locale si reactia agresiva a guvernului central au inflamat spiritele pana la declansarea unei crize fara precedent. In timp ce contextul istoric, populismul si interesele politice ofera explicatii pentru actuala situatie, economia si situatia sociala ofera reperele in actualitate.

Manifestanti impotriva referendumului din CataloniaFoto: Agerpres/EPA

Catalonia este a doua cea mai mare provincie a Spaniei, reprezentand 16% din populatia tarii. Multumita autonomiei extinse capatate in urma cu aproape 40 de ani, are un control ridicat asupra propriei economii si relatii cu alte state, exceptie facand domenii considerate de interes national, precum apararea, relatiile diplomatice si fiscalitatea.

Ascensiunea nationalismului, ce s-a facut simtita in special deceniul acesta, dupa declansarea crizei economice din 2008, este dificil de explicat prin prisma demografiei. Mai putin de jumatate din populatia regiunii si-a exprimat, in ultimii ani, sprijinul pentru independenta. In Barcelona, cel mai mare oras din regiune, mai multi oameni vorbesc spaniola, decat catalana. Anul trecut, mai putin de 60% dintre locuitorii Barcelonei erau nascuti in Catalonia, iar peste 20% erau nascuti in afara Spaniei, orasul fiind marcat de valuri repetate de migratie, pe parcursul ultimilor patru decenii, ultimul fiind cel al muncitorilor est-europeni, in ultimele doua decenii.

Potrivit unui studiu realizat de Centre d'Estudis d'Opinio (CEO), citat recent de Politico, arata ca separarea de Spania era dorita de 41% din populatie. Motivele:

  • dorinta de a avea un grad de autonomie si mai mare (26%)
  • credinta ca situatia regiunii se va imbunatati, daca aceasta va functiona pe cont propriu (23%)
  • dorinta unui nou model de guvernare a regiunii (19%).

Principalul argument economic al dorintei de secesiune: Catalonia, cu 16% din populatia Spaniei, contribuie cu 20% la PIB-ul tarii, dar nu ar primi nici pe departe beneficii pe masura.

Potrivit Financial Times, care citeaza centrul de date Thomson Reuters, Catalonia avea cea mai mare contributie la PIB-ul Spaniei, urmata de Madrid, Andaluzia si Valencia. Doar Catalonia (212 miliarde euro) si Madrid aveau contributii de peste 200 de miliarde de euro. Din punct de vedere PIB/cap de locuitor, Catalonia se situeaza la nivelul mediu UE, peste cel al Spaniei in ansambul sau: 28.600 euro in Catalonia fata de 24.000 in Spania.

Aceeasi provincie are cel mai mare numar de companii, intre regiunile Spaniei, iar industria beneficiaza de investitii straine. Nivelul educatiei este considerabil mai mare decat cel la nivel national, piata muncii este mult mai accesibila, iar rata somajului in randul tinerilor este mult mai mica decat cea la nivel national. Iar Catalonia a inregistrat un reviriment mult mai rapid decat restul tarii, dupa contractia produsa in economie, in special in industrie si constructii, incepand din 2008-2009.

Pe de alta parte, Catalonia are un nivel al datoriilor mult peste nivelul national, datoriile regiunii triplandu-se incepand din 2009, iar ratingul acordat de institutiile de creditare este scazut. In acelasi timp, daca situatia la anumite capitole este mai buna decat cea la nivel national, nu inseamna ca regiunea este lipsita de probleme:

  • nivelul somajului in randul tinerilor este de 34%, mult sub nivelul national, dar cu 15 puncte procentuale peste media Uniunii Europene
  • desi are o rata de crestere a produsului intern brut peste media nationala, incepand din 2012, nivelul este similar in prezent, avand in vedere ca regiunea catalana a suferit o contractie mult mai mare in 2008-2009

Investitiile straine, ce reprezinta motor de crestere al regiunii, provin in majoritatea lor covarsitoare din tari vest-europene, regiunea beneficiind astfel de statutul de membru UE pe care il are Spania. Or, pe fondul temerilor legate de ascensiunea sentimentelor nationaliste si separatiste in diverse regiuni ale UE, oficialii europeni au spus clar ca o decizie unilatarala de separare de Spania ar insemna iesirea Cataloniei din Uniunea Europeana, fara ca regiunii sa ii fie sugerata vreo modalitate de revenire in cadrul UE.

De altfel, comunitatea de afaceri din Barcelona a atras atentia despre impactul economic enorm pe care l-ar avea nu doar o eventuala decizie de separare de Spania, ci chiar si referendumul desfasurat ieri, fie el si nerecunoscut de autoritatile de la Madrid. "[Companiile] nu mai iau decizii si investitiile sunt deja amanate (...) Lucrurile sunt deja grave pentru economie, iar problemele sunt, posibil, abia la inceput", il citea recent Financial Times pe un reprezentant al unui grup local de investitii, Riva y Garcia.

Aceeasi sursa il cita pe presedintele Camerei Americane de Comert din Spania, Jaime Malet, care avertiza ca sunt companii in Catalonia, atat spaniole, cat si internationale, pregatite sa paraseasca regiunea in cazul declararii independentei. Acelasi oficial spunea ca firmele au nevoie de siguranta juridica, lucru care este sub semnul intrebarii avand in vedere, intre altele, dorinta autoritatilor locale de a oferi atributii sporite fiscului regional, in conditiile in care taxele sunt, in marea lor parte, responsabilitatea guvernului central.